Europa a pierdut 30% din forța de muncă din agricultură
La începutul lunii iulie, Germania a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar miniștrii federali ai Germaniei au început deja întâlnirile cu eurodeputații pentru a prezenta prioritățile Guvernului de la Berlin pe următoarele 6 luni.
Dacă ritmul se menține până în anul 2050, nu vom mai avea nici fermieri, nici agricultură europeană.
Prezentă în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European (AGRI), Julia Klöckner, ministrul federal al Agriculturii și Alimentației din Germania, a răspuns întrebărilor eurodeputaților cu privire la principalele probleme cu care se confruntă fermierii europeni, dar și noile strategii care privesc pachetul de măsuri demarate prin Pactul Ecologic.
Eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia AGRI, i-a atras atenția ministrului german că dificultățile care amenință agricultura europeană sunt atât de grave încât, dacă nu se vor găsi soluții și implementa măsuri adecvate, în câteva decenii nu vom mai avea nici fermieri, nici agricultură și nici mediu rural: „Aș vrea să ridic o problemă care, din punctul meu de vedere, nu beneficiază de suficientă atenție, dar de care depinde întru totul viitorul agriculturii europene: criza forței de muncă. În ultimii 15 ani, Europa a pierdut deja 30% din forța de muncă din agricultură. Aici e vorba și de muncitori, dar și de antreprenori. Tot mai mulți își abandonează fermele și, mai grav, acest abandon se regăsește inclusiv în rândul fermierilor care fac agricultură ECO. Motivele sunt diverse: concurența neloială din partea statelor terțe, creditele bancare foarte scumpe și chiar mult peste media europeană în anumite țări, printre care și România, lipsa unor polițe de asigurare adaptate noilor schimbări climatice și o rezistență din partea companiilor și a băncilor de a le adapta, cerințele din ce în ce mai stricte venite de la Bruxelles și dispariția școlilor agricole. Noua Politică Agricolă Comună și-a luat măsurile necesare în privința avantajelor pentru fermierii tineri. Însă nu e suficient. De aceea, vă întreb ce considerați că ar trebui făcut pentru a ne asigura că, în 2050, când vom trage linie, vom mai avea fermieri, business agricol și zone rurale?“, s-a întrebat retoric eurodeputata.
Reguli mai stricte pentru protecția animalelor de la 1 aprilie 2021
Eurodeputații din Comisia AGRI l-au avut invitat pe expertul din partea Comisiei Europene, Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Francisco Gordejo, care a dat detalii despre procesul de revizuire a politicii europene cu privire la sănătatea animalelor, care trebuie aplicată de la 1 aprilie 2021.
În acest cadru, Carmen Avram a făcut un apel la o analiză profundă de impact pentru a oferi timp și sprijin fermierilor pentru adaptarea la noile reguli de sănătate a animalelor: „Ceea ce pandemia Covid-19 ne-a oferit a fost încă un motiv de a reflecta la efectele pe care le au pierderea biodiversității și distrugerea habitatului. Celălalt lucru pe care l-am învățat este că prioritățile se pot schimba peste noapte. În acest moment, fermierii au destule pe cap. Se confruntă cu reforma profundă a Politicii Agricole Comune, cu noile condiționalități, cu perioada de tranziție, cu cadrul financiar multianual. Sectorul cărnii de pui este în pericol din cauza închiderii HoReCa. Carnea de vită a fost de asemenea afectată, în timp ce pesta porcină i-a îngenuncheat pe crescători. Întrebarea mea este cum ne vom asigura, deși Comisia nu e încântată să vorbească despre asta, că statele membre și fermierii vor avea destul timp la dispoziție pentru a se putea adapta la noile reguli de protecția animalelor. Mai ales că procesul de adoptare a fost deja întârziat de factori neprevăzuți. În al doilea rând, cum ne putem asigura că fiecare pas pe care îl facem în această direcție este oglindit și pus în practică și de state terțe? Altfel, e posibil să ne regăsim în situația de a pune fermierii în poziții dezavantajoase și, la fel, vom eșua în atingerea obiectivelor noastre“, a conchis Carmen Avram.
Ion BOGDAN