reclama youtube lumeasatuluitv

Scurtă istorie a mâncărurilor românești (VI)

Share Button

După ce am văzut ce și de când mâncau strămoșii noștri, în acest episod al serialului vă invităm să facem o comparație între cât mâncau ei și cât mâncăm noi. De observat este și modul în care ponderea a diverse categorii de alimente s-a schimbat. Desigur că atunci, față de acum, regimul diferea semnificativ de la un sezon la altul din cauza dificultăților de a obține legume proaspete în sezonul rece, de exemplu, sau de a păstra și transporta carnea în sezonul cald. Comparația o vom face prin raportarea la consumul mediu anual, care este metoda consacrată pentru acest gen de studii.

Cele mai consumate alimente

În anul 1938 consumul mediu anual al unui român, așa cum a fost evaluat de către Roman Moldovan în volumul IV din Enciclopedia României, a fost de 361 kg de cereale, dintre care 61,5%, adică 222 kg, porumb. Cartofii însumau 91 kg, la care se adăugau și 14 kg de varză și 9,6 kg de fasole. Pentru a li se da gust se consumau 5,3 kg de ceapă. Cele mai cerute fructe erau prunele, 24 kg, cărora li se adăugau 16 kg de mere și pere, 5 kg de nuci, 8 kg de struguri, 2 kg de cireșe și vișine și 12 kg de pepeni. Consumul de zahăr și produse din zahăr scăzuse la 5,46 kg, față de 8,34 în 1925, când s-a înregistrat maximul din perioada interbelică. Se mai foloseau 1,2 kg de orez, puțin peste 300 de grame de lămâi și tot atâtea măsline. Deși se spune că se consuma multă carne, cifrele arată că media se cifra la 19 kg/an/locuitor, completată de 1,3 kg pește. Ouă se consumau 140, adică unul la trei zile, iar lapte 165 de litri, dar din care doar 47 ca atare, restul fiind transformat în 7-8 kg de brânză.

În ceea ce privește băuturile, iarăși cifrele vin să sfărâme miturile: se consumau 42 litri de vin/an, aproape 5 litri de țuică, rachiuri sau lichioruri și 2,7 litri de bere (exact pe jumătate față de 1927). Un calcul simplu arată că nu se ajungea nici măcar la un litru de băutură alcoolică pe săptămână. Este adevărat însă că, la acea vreme, femeile nu consumau alcool decât în ocazii cu totul speciale. Ca atare, bărbații consumau cam dublul cifrelor de mai sus.


Un alt aspect care astăzi ne apare ca uluitor este acela că în 1938 consumul mediu de cafea era de 160 grame/an. E adevărat că în mediul rural nu se consuma deloc și doar cei aproximativ 30% dintre românii care locuiau la oraș se delectau cu câte o cafea.


Mâncăm de cel puțin două ori mai mult

În anul 2016, conform datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, consumul de cereale a scăzut la aproximativ două treimi, fiind de 208,4 kg. Porumbul reprezintă doar 40 kg. Tradus, asta înseamnă că se consumă mult mai multă pâine și mai puțină mămăligă. În schimb, consumul de cartofi a rămas relativ constant, căci acum se mănâncă 95 kg/an, față de 91. În schimb, varza se consumă în cantități aproape triple, de vreme ce au fost mâncate aproape 42 kg/an. Și consumul de ceapă a crescut, la 20 kg/an, în schimb apetitul pentru fasole și mazăre a scăzut, nemaifolosindu-se decât 2,1 kg.

În schimb, a crescut apetitul pentru mere. Un român al anului 2016 a consumat 28,4 kg de mere. Pentru celelalte fructe a existat o preferință mult scăzută față de perioada interbelică: doar 7 kg de struguri și 5 kg de prune. Pepenii și cireșele au fost mai gustate: câte 20, respectiv 3,8 kg/an/locuitor. Consumul de nuci a scăzut și el drastic, la numai 1,4 kg.

Pe de altă parte, dezvoltarea comerțului internațional și-a spus cuvântul: consumul de lămâi a crescut la 2,6 kg, iar cel de măsline la 1,8.

Consumul de lapte s-a ridicat la 246,3 litri. Și cel de ouă aproape că s-a dublat, ajungând la 267 de bucăți anual.

Cât despre consumul de carne, acesta a avut o creștere absolut spectaculoasă. În fiecare an consumăm câte 68,6 kg, la care se mai adăugă încă 6 kg de pește. De aproape patru ori mai mult decât străbunicii noștri…

Cât despre zahăr, consumul a crescut spectaculos: de la 5,46 kg în 1938 la 25,5 kg în 2016!

Bem de peste zece ori mai multă bere și cafea

În ceea ce privește consumul de băuturi alcoolice, lucrurile s-au schimbat fundamental. În timp ce consumul de bere a explodat, pur și simplu, crescând la 88,9 litri (față de doar 2,7), cel de vin a scăzut la 18 litri (sub jumătate). Consumul de alcooluri tari a rămas relativ constant, fiind de 5,3 litri.

Însă, cea mai spectaculoasă creștere, se înregistrează la cafea. În anul 2016 s-au consumat nu mai puțin de 2,3 kg/locuitor. Pe lângă această cantitate, cele 160 de grame din 1938 ne apar ca o glumă…


Probabil că foarte mulți dintre cititorii noștri, după ce vor vedea aceste cifre, vor cădea pe gânduri. Fără a fi specialist, comparația poate explica de ce obezitatea afectează din ce în ce mai multe persoane și de ce cazurile de diabet s-au înmulțit alarmant. În ceea ce ne privește ne rezumăm a vă îndemna să vă raportați la aspectul istoric căci, dincolo de cifre, se pot trage numeroase concluzii relativ la modul de viață al străbunicilor noștri.


Alexandru GRIGORIEV

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.