Românii, neinteresaţi de viitorul agriculturii europene

Lansată la 12 aprilie 2010 de Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, dezbaterea urmăreşte implicarea unui număr cât mai mare de cetăţeni şi reprezentanţi ai societăţii civile, chemaţi să răspundă la patru întrebări fundamentale:

– De ce avem nevoie de o Politică Agricolă Comună?
– Ce aşteaptă cetăţenii de la agricultură?
– De ce este necesară o nouă reformă a PAC?
– Ce instrumente sunt necesare pentru Politica Agricolă Comună de mâine?

Dezbaterea publică privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), lansată de Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, s-a încheiat pe la jumătatea lunii iunie. Menţionăm că, până în 2013, PAC face obiectul unei noi reforme.

Printre miile de opinii exprimate (cele mai multe din Polonia, Germania şi Franţa), cu greu am găsit numai cinci din România, semn că fermierilor noştri nu le pasă de propriul lor viitor.

La întrebarea „De ce este necesară o nouă reformă a PAC?“, am reţinut trei răspunsuri.

Este trist, aproape de neconceput ca printre cei care pledează pentru noua reformă a PAC să nu găsim nici măcar un agricultor pur, cum s-ar spune.

Marian Stoicescu (Consilva): „Pentru a se putea acoperi unitar şi a se da aceeaşi atenţie, la toate segmentele aferente domeniului agriculturii. De asemenea, pentru a răspunde provocărilor acestui secol – criza alimentară, criza energetică, criza apei şi criza ecologică. Totodată, reforma PAC poate să reconsidere rolul şi importanţa pădurilor. Pădurile, pe lângă rolul lor economico-social, reprezintă un factor important de protecţie a mediului, împiedică apariţia torenţilor, viiturilor, inundaţiilor, alunecărilor de teren, fenomenului de deşertificare şi pot atenua efectele schimbărilor climatice.“

Alex Vintilescu (Aquaform): „În opinia mea, problemele mari ţin de:

– armonizarea pieţelor agricole în toată zona UE;

– produse de calitate care să nu pună în pericol sănătatea oamenilor;

– standarde de producţie, exploatare şi prelucrare;

– evitarea pe cât este posibil a contaminării solului, plantelor, animalelor, în general a fondului sau a potenţialului de resurse;

– evoluţia agriculturii în conformitate cu pricipiul dezvoltării durabile şi cu noul concept în protecţia mediului conforn căruia trebuie să exploatăm mediul aşa cum este el şi cum dorim noi. Cu alte cuvinte, agricultura de tip extensiv şi intensiv trebuie combătută la nivel UE şi încurajată agricultura de tip verde (m-am ferit să folosesc termenul de agricultură ecologică, întrucât ecologia se referă la ecosistem).“

Constantin Comaritean:

„Nu ştiu! Acum experţii independenţi pregătesc o analiză a contribuţiilor primite. Analiza urmează să fie prezentată în cadrul conferinţei de la Bruxelles, din 19-20 iulie, care îşi propune o privire de ansamblu asupra viitorului PAC.“

Traian DOBRE