România se pregătește pentru Preşedinţia Consiliului UE

La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai importante instituții – Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea și derularea acestui mandat reprezintă o prioritate națională, se arată într-un document al Ministerului Afacerilor Externe. În acest context, „deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru România și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale Uniunii Europene“, notează documentul.

Ce înseamnă?

România se va afla în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii. De subliniat că statele membre ale UE își exercită această responsabilitate într-un triumvirat. Adică, trei țări se pun la masă și pregătesc obiective pe termen lung și subiectele ce se vor discuta în acest cadru pentru 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare stat își planifică propria agendă detaliată pentru că președinția acestui Consiliu este deținută doar 6 luni. Noi vom face parte din acest trio alături de Finlanda și Croația, însă vom primi președinția în primul ciclu de 6 luni din cele 18, adică în perioada ianuarie-iunie 2019. Practic, în acel interval responsabilitățile noastre vor fi să asigurăm continuitatea agendei UE, să planificăm reuniunile din cadrul Consiliului, vom participa la tot felul de negocieri infor­male și vom colabora cu președintele Consiliului European și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate.

Context…

Asumarea, pentru o perioadă de șase luni, a Președinției Consiliului Uniunii Europene este o obligație ce decurge din calitatea sa de stat membru UE și presupune un efort susținut în direcția consolidării unei viziuni naționale cu privire la viitorul Uniunii Europene și creșterii capacității administrative necesare exercitării acestui mandat. În exercitarea mandatului său, Președinția exercitată de România trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE și de buna cooperare dintre statele membre și instituțiile europene, mai arată MAE. Însă, în calitatea sa de Președinte al Consiliului UE, România va avea posibilitatea de a-și imprima viziunea națională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia și de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante. Nu în ultimul rând, mandatul României la Președinția Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deținerea, pentru prima dată, a acestei atribuții și organizarea, pe perioada mandatului Președinției României, a alegerilor pentru Parlamentul European. În plus, președinția României la Consiliul UE se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, par a fi, în principal, Brexit și Cadrul financiar multianual post 2020.

Domenii de mare interes

În acest moment, două sectoare economice sunt de maxim interes pentru România: energia și agricultura. În privința sectorului energetic, vicepreședintele Comisiei Europene și comisarul european pentru Uniunea Energiei, Maroš Sefcovic (foto), a atras atenţia asupra rolului extrem de important al României în anul care urmează, atât ca ţară ce va deţine preşedinţia Consiliului UE şi va avea inclusiv şansa de a finaliza bugetul Uniunii pentru următorul exerciţiu bugetar, cât mai ales ca ţară furnizoare şi responsabilă implicit de securitatea energetică pentru regiune. În timpul mandatului României în fruntea instituţiei europene, ţările membre îşi vor prezenta pentru prima dată planurile privind domeniul energiei şi schimbărilor climatice, pe baza cărora se va lucra şi armoniza strategia energetică europeană, de importanţă crucială pentru viitorul energetic al Uniunii Europene. În contextul în care o temă de interes este acum Legea offshore privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare, Maroš Sefcovic spune că „există o perspectivă nouă şi promiţătoare a extracţiei de gaze din Marea Neagră şi mă bucur că lucraţi îndeaproape cu noi pentru a ne asigura că proiectul BRUA şi alte conducte de interconectare vor fi construite, pentru a oferi noi posibilităţi în vederea consolidării pieţei interne a energiei, mai ales în această parte a Europei, care a depins foarte mult de gazul rusesc pentru o perioadă lungă“, a precizat comisarul european pentru Uniunea Energiei. Un alt element esenţial în mandatul României va fi calendarul uniunii energetice. România şi celelalte state membre trebuie să prezinte Comisiei Europene, până la sfârşitul anului, planurile naţionale privind energia şi schimbările climatice.

O tranziție eficientă

În privința agriculturii, în vederea unei tranziții cât mai eficiente între Președințiile Consiliului UE, ministrul Petre Daea (foto) a vizitat Austria și Germania. Acesta a declarat, în cadrul întâlnirilor avute recent cu omologii din cele două țări, că Politica Agricolă Comună trebuie să beneficieze de un buget care să fie cel puţin la nivelul celui actual. Austria, care a preluat de la 1 iulie Președinția Consiliului UE, își propune să avanseze negocierile privind alocările financiare pentru Politica Agricolă Comună, unul dintre obiective fiind acela de a menține la nivelul UE a unei agriculturi multifuncționale, în paralel cu promovarea și conservarea zonelor rurale, cu accent pe regiunile cele mai dezavantajate, precum cele montane. „Președinția austriacă va depune toate eforturile ca dosarul privind practicile comerciale neloiale în domeniul agriculturii să avanseze și sunt șanse mari ca acesta să fie finalizat de Președinția română. La fel ca România, Austria consideră că PAC trebuie să beneficieze de un buget cel puțin la nivelul celui actual. Pentru țara noastră este deosebit de important ca noua Politică Agricolă Comună să își păstreze structura pe cei doi Piloni, să existe flexibilitate între aceștia, iar povara administrativă pentru fermieri să fie redusă pentru a putea răspunde obiectivelor privind securitatea alimentară“, precizează Ministerul Agriculturii într-un comunicat.

Bogdan PANȚURU