cemrom doloflor

Banii plafonați din subvenții nu se întorc la bugetul UE

Share Button

Noua Politică Agricolă Comună post 2020 a fost un subiect firbinte marcând, prin discuții aprinse, agenda ultimelor luni în cadrul dezbaterilor la nivelul UE. Unul dintre subiectele aflate în atenția oficialilor europeni și nu numai a fost problema subvențiilor agricole pentru statele membre. Astfel, propunerea Comisiei Europene a vizat plafonarea subvențiilor pentru fermele mari la 60.000 de euro, pentru a da posibilitatea fermelor mici și mijlocii să beneficieze de sprijin financiar. Lucru care nu a mulțumit pe toată lumea.

Dicuții în Comisia pentru Agricultură

În cadrul reuniunii Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European a avut loc o dezbatere intensă pe tema fișei financiare legislative pentru propunerile cu privire la Politica Agricolă Comună pentru perioada de după 2020, la care a participat reprezentantul Comisiei DG AGRI. Potrivit eurostiri.eu, în cadrul acestei dezbateri europarlamentarul Daniel Buda a avut o intervenție în cadrul căreia a ridicat problema plafonării plății pe fermă de la 60.000 de euro și a consecințelor imediat negative pe care le va avea această propunere. „Sigur, înțelegem care sunt constrângerile bugetare, dar în același timp vreau să vă spun că eu provin din România, țară în care, dacă mergem pe această variantă a plafonării, avem 2 milioane de hectare care rămân în afara posibilității de a fi plătite. Am nevoie de niște răspunsuri clare pe acest subiect. Ce se întâmplă cu acești fermieri? Este clar, avem nevoie să sprijinim fermierii mici și mijlocii, dar avem și fermierii mari care rămân în afara jocului, aș putea să spun. Care este răspunsul Comisiei cu privire la această plafonare de 60.000 de euro pe fermă? Ce se întâmplă cu diferența de bani? Rămân în statul membru și vor fi redistribuiți fermelor mici sau se vor întoarce la bugetul UE?“, a întrebat europarlamentarul român în intervenția sa.

Răspunsul…

La rândul său, directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Jerzy Bogdan Plewa, a dat asigurări că banii plafonați vor rămâne în România. „Cunosc foarte bine situația din România. Doar 0,1% din populația agricolă a României va fi afectată de plafonare. Sunt 1.385 de ferme care ar putea fi afectate de plafonare, adică 0,1% din populația dumneavoastră agricolă. Deci, ca să punem totuși lucrurile în perspectivă, nu este vorba de un segment foarte reprezentativ, noi evaluăm pe baza cifrelor noastre că există o economie potențială pentru România de 153 de milioane de euro și asta pentru că am propus să se deducă costurile de lucru. Deci, multe ferme care ar putea fi afectate de aceasta nu vor fi afectate pentru că își vor putea deduce costurile cu forța de muncă. Totuși, dacă după acest calcul ele tot vor intra în plafonare, banii care se plafonează rămân în statul membru, nu se întorc la bugetul european, iar statul membru trebuie să folosească acești bani pentru fermele mici și mijlocii“, a explicat Jerzy Bogdan Plewa. În acest context, europarlamentarul român a ținut să sublinieze că România trebuie să fie pregătită pentru a gestiona această problemă în mod corect. „Vestea bună venită de la reprezentantul Comisiei DG AGRI este că banii rezultați dintr-o așa-zisă plafonare vor rămâne în România. Astfel, banii care se plafonează rămân în statul membru, nu se întorc la bugetul european, iar România va trebui să folosească acești bani pentru fermele mici și mijlocii. Mai mult, populația impactată este de 0,1%, iar mulți fermieri care ar putea fi afectați de această măsură nu vor avea de suferit pentru că își vor putea deduce costurile cu forța de muncă.“

Mult pentru puțini

În acest moment, aproximativ 80% din plățile directe pentru fermieri sunt primite de aproximativ 20% din totalul fermierilor. Situația este considerată de către mulți actori de pe piața agricolă ca fiind „inechitabilă“. Aceste cifre reflectă un sistem în care plățile sunt legate de teren, iar acesta este distribuit în mod concentrat între un număr mic de fermieri. Deși jumătate dintre beneficiarii PAC sunt ferme foarte mici și majoritatea plăților merg către ferme familiale profesioniste de dimensiune medie, Comisia Europeană a considerat că „ar trebui promovată o repartizare mai echilibrată a sprijinului. Plățile directe își vor îndeplini misiunea mai eficace și mai eficient dacă sunt simplificate și mai bine direcționate. Orice modificare ar trebui însă să mențină unul dintre atuurile principale ale politicii: protecția pieței interne bine funcționale pe care a creat-o PAC de-a lungul anilor“. Interesant este faptul că și în anul 2012 s-a dorit, de către Comisia Europeană, introducerea de măsuri identice cu cele de acum privind plafonarea subvențiilor pentru agricultură în țările membre. Dar acum șase ani s-a renunțat la idee.

„Noul cadru al PAC prevede convergența sporită a nivelurilor plăților directe între statele membre, eliminând 50% din discrepanța existentă între nivelurile ajutoarelor pe hectar în UE și 90% din media UE. Aceasta contribuie și la angajamentul Comisiei de a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților directe. Acestea vor continua să constituie o parte esențială a politicii deoarece venitul fermierilor trebuie sprijinit pentru a avea un sector agricol inteligent și rezilient. Comisia propune o reducere a plăților începând de la 60.000 de euro și plafonarea obligatorie pentru plăți peste 100.000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare pe deplin și costurile cu forța de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților. Cuantumurile astfel disponibilizate vor fi redistribuite în interiorul fiecărui stat membru fie printr-o plată directă redistributivă, fie prin intermediul dezvoltării rurale, în principal pentru a se asigura că o proporție mai ridicată din alocarea pentru plăți directe a fiecărei țări merge către ferme mici și medii.“ (document oficial al CE)

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.