România la SIAL – Victoria inovației

Anul acesta SIAL s-a desfășurat în perioada 21-15 octombrie, cu participarea a peste 7.200 de expozanți din 109 țări, dintre care Bahreinul, Uzbekistanul si Tadjikistanul participă pentru prima dată.  Pe lângă Franța, cele trei țări cele mai reprezentate în acest salon, care se ține o dată la doi ani, sunt Italia, Spania și Turcia.

România, stand de Centenar

România a participat cu stand național amenajat în 3 hale diferite, pe secțiuni, 64 de companii expunând în cadrul acestor stand-uri. După ce am văzut ani de zile același stand, decontat cu bani grei și total depășit ca formă și concept, acum, poate și datorită Centenarului, standurile sunt noi și destul de contemporane cu evenimentul, fapt apreciat și de către participanți. Demn de menționat este faptul că standurile naționale au fost vizitate, imediat după deschiderea târgului, de către Excelența sa domnul Luca Niculescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Franța. Acesta a încercat să stea de vorbă cu toți expozanții români și i-a asigurat de tot sprijinul pe care îl poate oferi în calitatea sa.

Salonul arată „o creștere continuă a vegetalului“ și „o manieră mai responsabilă de a consuma“, susține directorul general al SIAL, Nicolas Trentesaux, organizatorul acestui eveniment care reunește 7.200 de expozanți din 109 țări la Villepinte (regiunea Seine-Saint-Denis).

În ceea ce privește participarea companiilor românești am putut remarca, din nou, brandul COCO RICO pe ușile de acces către hala principală, brandul celor de la Aaylex fiind singurul care a beneficiat de o asemenea publicitate.

Ca și în anii anteriori, hala 6 (principala) a fost dedicată expozanților din industria cărnii. Noutatea, care deranja vizibil participanții din această secțiune, a fost includerea printre participanții din secțiune a unor firme ce prezintă alternative vegetale la produsele din carne. Înțelegem preocuparea organizatorilor pentru tendințele actuale (bio, vegan, flexitarian), dar ne întrebăm dacă ar fi fost posibil și invers, ca producători de carne să expună între cei de produse vegan…

Accent pe produse tradiționale

Companiile românești prezente la târg au avut ca țintă atragerea de noi parteneri de afaceri, firmele din categoria IMM încercând să capteze mai mulți clienți din zona retailului specializat pentru comunitățile est-europene din Occident.

Astfel s-a accentuat prezentarea produselor tradiționale, apreciate pentru gust și autenticitate și de vizitatorii din alte țări. Printre poveștile producătorilor despre provocările recente cea mai interesantă mi s-a părut cea a patronului companiei Avi-Giis din Vâlcea, care a ajuns să preia un atelier de olărit de la un meșter al artei populare care, din cauza vârstei înaintate, nu mai putea continua activitatea și, ca atare, furnizarea de vase de lut pentru produsele „la garniță“. Acum firma primește solicitări pentru a furniza și altora aceste vase, însă se rezumă la producerea garnițelor pentru necesarul propriu.

Desigur, preocuparea principală a tuturor expozanților și vizitatorilor din hala dedicată industriei cărnii o constituie pesta porcină africană. În discuțiile avute cu expozanții din Belgia, țara cea mai recent afectată, și Rusia, cu experiența a peste 10 ani de focare, se ajunge la aceeași concluzie: trebuie să învățăm să „conviețuim“ cu această boală, concentrându-ne pe biosecuritate.

De-a lungul vizitării târgului, pe parcursul primelor trei zile, am putut remarca câteva aspecte. Ca și în alți ani, o prezență foarte puternică a companiilor din Italia, acestea expunând în standuri naționale și regionale, cu bine-cunoscutele produse tradiționale: paste, pizza, ulei de măsline, aceto balsamico, șuncă (cea mai apreciată fiind a celor de la Fratelli Beretta). O prezență similară, ca anvergură, organizare și produse, este cea a Spaniei; Grecia se apropie de colegele din bazinul mediteranean, mai ales cu multitudinea de producători de măsline, dar și cu câteva vinuri bune. Vorbind despe vin, putem spune că sectorul de băuturi, amenajat anul acesta într-un cort, a fost cel mai slab din ultimele 5 ediții în ceea ce privește băuturile alcoolice. O fi tot legat de noile tendințe?

Sectorul produselor de panificație este într-o creștere continuă, atrăgând din ce în ce mai mulți vizitatori. Accentul se pune pe recuperarea rețetelor antice de produse din cereale mai puțin cultivate în ziua de azi, precum și pe utilizarea ingredientelor naturale.

Cea mai importantă veste din târg

România a câștigat medalia de aur la un concurs de inovații desfășurat în cadrul târgului alimentar cu un produs dezvoltat în laboratorul Facultății de Știința Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ Galați: Whoopie Ice, o înghețată preparată din zer concentrat și pulpă de gutui și prune. Echipa care a dezvoltat acest produs-concept este alcătuită din Ana Georgiana Popa, Alina Marina Chirilă și Adelina Pricopie.

Ca materie primă a fost utilizat zerul, care este o sursă de proteine de calitate, cu valori nutriționale mari, în timp ce prunele și gutuile au rolul de a îndulci înghețata cu un adaos minim de zahăr și, în plus, sunt bogate în vitamine, antioxidanți și fibre. Universitatea, de altfel, a prezentat în anii anteriori mai multe proiecte care au avut în centrul atenției această materie primă. Iată că sârguința a dat rezultate!

Ecotrophelia Europe este un concurs-laborator de inovații în industria alimentară, desfășurat în cadrul SIAL Paris, care reunește la fiecare ediție produse-concept dezvoltate în centre de Research & Development din cadrul unor universități de renume din Europa. La ediția de anul acesta s-au înscris 17 produse din țări precum Germania, Danemarca, Italia sau Spania.

Felicitări câștigătorilor!

Într-un studiu realizat pentru organizatorii SIAL în 15 țări – cheie de către firma Kantar TNS se arată tendințele actuale din industria alimentară: consumatorii aleg produse de calitate ridicată, ar dori ca ambalajele să fie biodegradabile și sunt mai respectuoși față de bunăstarea animalelor. Studiul arată, de asemenea, dorința de transparență în rândul consumatorilor urbani care cer mai multe informații despre securitatea alimentară, condiții de depozitare, originea ingredientelor, procedurile și locurile de fabricație. Răspunzând acestui studiu, SIAL are în acest an pentru prima dată un spațiu Alternative Food, dedicat luptei împotriva risipei alimentare și luării în calcul a bunăstării animalului. Aici, pe 600 mp, expun 40 de firme specializate pe aceste subiecte.

Text și foto: Clement LUPU