La Iași, târgul de produse locale a adunat cei mai destoinici producători
În preajma Crăciunului, la Iași, a avut loc un târg al produselor locale. În acest fel, organizatorii au venit în ajutorul producătorilor și al cumpărătorilor, aceștia din urmă având posibilitatea să achiziționeze produse locale sănătoase. Oferta târgului din acest an a fost variată, de la produse din carne (șuncă, cârnați, slănină etc.), produse apicole (păstură, propolis, lăptișor de matcă, faguri, apilarnil) până la produse de panificație. Acest lucru a fost bine-venit deoarece contactul direct dintre producător și cumpărător înseamnă pentru ambele părți, legături comerciale echitabile.
Prisaca Bârnova și stupinele ei
Unul dintre producători a fost Plăvănescu Radu, de la Prisaca Bârnova, din județul Iași. Acesta este absolvent de facultate în domeniul IT, dar după câţiva ani în domeniu şi-a dat seama că nu pe acest drum vrea să meargă toată viața. Astfel, cu zece stupi de la bunicul lui şi cu încă 18 cumpăraţi de el, a înfiinţat Prisaca Bârnova. În acest moment prisaca are cca 280 de stupi, o parte din producţie este certificată organic și se vinde atât pe plan local, cât și spre exporturi în străinătate, ne spune Radu. „Este o tradiție de familie deoarece creștem albine de patru generații; străbunica ținea 50 de stupi, apoi bunicul 10. Eu am început cu 18 stupi și 10 ai bunicului, acum 10 ani. Momentan avem două stupine, una de 180 familii și cealaltă de 100 familii. Avem o gamă variată de produse apicole, cam șapte sortimente de miere polen, păstură, propolis, lăptișor de matcă, faguri, apilarnil, lumânărele din ceară, dar şi produse apicole derivate – miere cu fructe, siropuri de fructe, oţet.“
„Morarul meu drag, tatăl meu“
La târg a fost prezentă și Cecilia Țugulea. Aceasta împreună cu tatăl său a construit în localitatea Probota din județul Iași un colțișor de rai ce aduce pentru consumatori pâine cu maia și alte bunătăți făcute după rețete tradiționale. Ambițioasă din fire, Cecilia nu s-a oprit aici și astfel a dat viață afacerii Magazia Morăriței, adunând și produse românești artizanale locale. „Iată că ne aflăm în cea mai frumoasă lună din an, cea care îmi trezește cele mai minunate amintiri din copilăria mea, pe care astăzi le împărtășesc cu clienții noștri prin tot ceea ce facem: cozonaci, sărățele, chec, pandișpan cu nuci coapte, pâine de casă și multe alte parfumuri năucitoare. Dar, toate cu ingrediente curate, așa cum mama și bunica m-au învățat! Am adăugat doar pasiunea și dăruirea moștenite de la morarul meu drag, tatăl meu“, ne povestește aceasta.
Migdalele de Carahasani
Din Republica Moldova a spus prezent și Igor Gorban din satul Carahasani, raionul Ștefan Vodă. Acesta are o plantație de migdali pe o suprafață de 7 hectare, doar cu soiuri autohtone, omologate în Republica Moldova. Pe lângă migdale, antreprenorul mai are o plantație de nuci care se întinde pe aproximativ 10 hectare. Totodată, producătorul oferă fructe uscate, ulei de migdale, semințe de dovleac, nuci, precum și făină de migdale, bostan și in. Toată gama de produse este disponibilă pe parcursul întregului an, ne precizează Igor. „Activăm din anul 2005, iar de 13 ani suntem în circuit ecologic. La Iași am fost pentru prima dată la «Fabricat în Moldova», care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie, anul acesta. Am avut rezultate bune, și de aceea avem intenția de a ne promova în România și de a intra aici deoarece este o piață interesantă, imensă. Vrem ca produsele noastre să treacă Prutul. La momentul actual avem cultivată o suprafață de cca 30 ha, respectiv 8 ha de migdale, 13 ha de nuci, 5 ha de cătină și 5 ha de alune. În Republica Moldova există riscuri destul de mari ca pomii de migdal să își piardă fructele deoarece este o cultură capricioasă. Sunt două pericole, temperaturile înalte pe timp de iarnă, când pomii intră în vegetație, și temperaturile reci, care pot apărea primăvara devreme, după ce migdalul a înflorit, la temperaturi de sub -4°C. Soiurile sunt din Republica Moldova, respectiv Victoria, Meteorit și Moldovenesc cu coajă moale. În schimb, soiurile moldovenești de nuci sunt Kogălniceanu, Pescianski și Cazacu; acestea sunt rentabile și de o calitate excepțională. Totodată, avem în jur de 30 de familii de albine, iar produsele le vindem pe plan local. Pentru oamenii de la târg este ceva nou, nu le vine a crede că se cultivă și la noi. În Republica Moldova se găsesc în jur de 3.200 ha de migdal. Sunt produse cu valoare adăugată, iar antreprenorii investesc în astfel de culturi deoarece sunt rentabile.“
„Să ascuți bine creionul înainte de a ascuți sapa“
De câțiva ani, Igor a trecut și la procesarea ecologică, respectiv procesarea de uleiuri presate la rece, făină de migdale și făină degresată, din toate culturile, respectiv in, dovleac, cânepă, struguri etc. „Sunt mai multe tipuri de utilaje cu care lucrăm, începând de la recoltarea mecanizată din câmp, până la produsul finit de împachetare. În ultimii patru ani am investit mult în utilaje performante, aduse din Franța și Germania. Acum suntem deja pe plus fiindcă plantațiile au intrat în rod deplin. Menționez că încă din anul 2010 avem primele recolte. Sunt 7 ani în care suntem pe plus! Merită o astfel de investiție, cu toate că sunt și riscuri. Sunt împăcat cu faptul că am rămas acasă, am creat noi locuri de muncă, iar produsele sunt cu valoare adăugată, realizându-se pe tot parcursul anului, nu doar în perioada sezonieră. Avem în jur de 17 angajați, dar am mecanizat cam toate procesele. Celor interesați de o astfel de plantație le recomand «se ascute bine creionul înainte de a ascuți sapa» și să ia în calcul toate riscurile, deoarece într-o afacere sunt multe primejdii“, încheie tânărul fermier.
Producem aici, vindem aici…
Relu Cojocar, de la ferma apicolă Prisaca Moldova din Iași, a adus la târg toată gama de produse apicole. După „Mic dejun cu miere“, acesta continuă promovarea consumului sănătos și la târgul de Crăciun, cu o formă nouă de prezentare, care prinde bine la public. „Mă bucură faptul că oamenii sunt încântați de produsele noastre de calitate. Avem 180 de familii de albine, iar producția încercăm să o vindem cât se poate de bine pe plan local, fiindcă aici trebuie să fim cunoscuți. De altfel, aici producem și aici încercăm să și vindem! Ca perspective de viitor, ne dorim o ușoară dezvoltare. Este posibil să țintim și piețele din afara țării, dar cu pași mici.“
Despre primul hub alimentar și coșul cu produse locale
Vasile Moraru este coordonatorul primului hub alimentar „Roade și Merinde“ și inițiator al proiectului „Merinde țărănești“. Misiunea acestuia este să stimuleze comunitatea din jurul municipiului Iași și a regiunii de Nord-Est și să construiască un sistem regional sustenabil și echitabil de mâncare. Astfel, acesta a creat un centru alimentar (food hub) care distribuie produse locale țărănești cu ingrediente naturale și reale de la fermele țărănești mici din județul Iași și județele vecine, sprijinind un sistem sănătos, vibrant de consum al unor merinde locale. „Copiii mei m-au determinat acum 4 ani să caut alternative sănătoase pentru sursele de hrană ale familiei, astfel rezolvarea unei necesități familiale a fost dublată de un demers antreprenorial, adică excedentul de legume și conserve produse de mine și ai mei l-am oferit familiilor prietene. Am trecut la un nivel superior cu proiectul «Roade și Merinde», dar am rămas cu aceleași crezuri pe care vreau să le insuflu tuturor colaboratorilor mei: optimismul și respectul pentru om, pământ și animale. Înainte făceam preparate din legume și am plecat de la o idee. Având copii mici, m-am gândit că trebuie făcut ceva cu alimentația existentă și așa am hotărât să îmi schimb, prima dată obiceiurile alimentare și apoi am zis să facem un coș cu produse locale, cu produse de la ferme. Așa a apărut «Merinde țărănești», în anul 2014. Țin minte că primele produse livrate au fost miere și ulei presat la rece. Apoi au urmat zacuscă, gogoșari marinați și suc de roșii. Acum am ajuns la un alt nivel, în sensul că avem un impact asupra produsului local“.
…consumatorul este din ce în ce mai educat
Un alt pas făcut de Vasile a fost în urmă cu un an, când a intrat într-o competiție națională; cu toate că s-au înscris 10 ONG-uri, unul dintre cele cinci finanțate a fost și la Iași și astfel acesta s-a înscris pe o traiectorie diferită de ceea ce începuse inițial, ne mărturisește antreprenorul. „Atunci eram producător, acum nu mai am timp, mă ocup exclusiv de promovare. Am păstrat coșul cu livrare la domiciliu, iar de la o zi/săptămână s-a transformat la două zile/săptămână. Ne dorim ca produsul local să fie cu adevărat o vedetă locală; poate ajungem să deschidem și un restaurant cu produse locale, să înființăm piețe volante cu produse locale și chiar abatoare mobile. Încercăm și ne dorim să reușim să mâncăm produse locale și să lăsăm banii în comunitate. Suntem în jur de 35 de producători locali din județul Iași și împrejurimi. În acest sens pot spune că sunt mari probleme în zona rurală pentru că aceștia nu își mai găsesc locul în urban, iar vânzarea a scăzut dramatic, piețele fiind câteodată goale. Cred că ar trebui să își ridice cumva nivelul și să își promoveze produsele deoarece consumatorul este din ce în ce mai educat și știe să își aleagă produsele! Soluția este în primul rând la consumator, iar noi doar trebuie să determinăm omul să înțeleagă că a consuma produse locale înseamnă în primul rând sănătate pentru ei, iar dacă lași bani în comunitate ajuți un om să nu mai plece în străinătate“, a conchis Vasile Moraru, directorul „Roade și Merinde“.
Beatrice Alexandra MODIGA
GALERIE FOTO
[WRG id=8649]
