Reversul medaliei
Sunt companii mari consumatoare de electricitate care încearcă să-și reînnoiască contractele la energia electrică și… sunt refuzate. Se pare că refuzul vine pentru că Guvernul nu le-a alocat banii pentru compensare. Iar acest lucru ar însemna un preț de 10 ori mai mare la energie, ceea ce indică o creștere de 280% față de 2020 și cu 80% mai mare față de luna august.
„Firmele care încearcă să-și reînnoiască contractele la energia electrică acum în toamnă – şi majoritatea sunt IMM-uri – sunt refuzate de către toți jucătorii de pe piață. Nu știu dacă am dreptul să-i enumăr, dar se întâmplă două fenomene: fie nu primim niciun răspuns, fie ne spun că nu sunt interesați să semneze noi contracte. Încercând să înțelegem ce se întâmplă și de ce suntem refuzați, explicația care ni s-a dat este faptul că nu mai vor să se încurce cu IMM-urile pentru că pe programul de susținere, de compensare a energiei electrice Guvernul României nu le-a alocat banii din martie, nu au primit compensare şi nu mai vor să lucreze cu IMM în condițiile astea“, a declarat administratorul unui producător de mobilă, citat de presă. Ce înseamnă acest lucru? Că mii de IMM-uri vor intra în faliment cu dramele adiacente… „Mesajul pe care vrem să-l transmitem este strigătul de disperare, dar nu de disperare așa că hai să strigăm, că poate ne aude cineva şi să fim importanți!“, a conchis reprezentantul companiei producătoare de mobilă. Ar fi interesant de știut dacă companiile străine vor fi afectate de opțiunea (sperăm de moment) de a nu susține anumite firme și companii în criza energetică prin care trece toată lumea.
Și asta nu e nimic… Și fermierii au mari probleme și nu de ieri de azi… Se știe deja că, pe fondul prețurilor ridicate la gaze, costurile pe care producătorii le au în materie de îngrășăminte au crescut, ceea ce duce totodată și la creșterea prețurilor alimentelor. Pentru a face față prețurilor ridicate fermierii se văd nevoiți să folosească mai puține îngrășăminte, reducându-se astfel și producțiile. Conform unui mare producător din România, care și-a blocat activitatea din cauza scumpirii accelerate la gaz, producția de îngrășăminte pe luna ianuarie, de 140.000 de tone, nu a fost pe piață, la fel, în lunile februarie-martie, producția de 400.000 de tone nu a fost de asemenea la dispoziția fermierilor. Mai multe state din Europa se confruntă cu aceeași problemă. Analiștii confirmă că Europa s-a confruntat cu un deficit mare al îngrășămintelor pe bază de azot vital pentru culturile de primăvară. Iar utilizarea unei cantități de îngrășăminte reduse cu 15% determină un randament al culturii de grâu scăzut cu 5%. Dacă în următorii 3 ani se mențin aceste prețuri ridicate la îngrășăminte, producția va scădea sub 50%. Recoltele mai mici și la prețuri mai mari vor afecta consumatorii prin mărirea prețurilor alimentelor și vor alimenta inflația. Lucruri care deja se văd cu ochiul liber.
Să mai vorbim și de prețurile la motorină care au mai adăugat alte câteva procente dezastrului? Pe lângă faptul că exploatarea utilajelor este mult mai scumpă și transportul mărfurilor s-a scumpit. Dar asta se știe deja…
Credeți că e tot? Vorbeam deunăzi cu un fermier care spunea că firma de gaz cu care are contract a spus că din toamnă nu mai încheie contact de furnizare. Omul era disperat și-mi tot repeta: „Gata, mă-nchid“! Oare câte zeci de mii de fermieri sunt în situația lui după modelul IMM-urilor menționate mai sus? Probabil că vorbim de ceva de ordinul zecilor de mii…
Oare urmăm și noi „modelul“ occidental anticipat de media care prevede un dezastru total pentru la iarnă din toate punctele de vedere? Cred totuși că occidentalii vor păstra „dezastrul“ pentru ei… Și cred asta din două motive… În primul rând se pare că, după ce Europa Centrală și de Est a suferit 45 de ani în urma comunismului, acum Universul zice că a venit vremea Vestului să încerce ceva similar sau pe aproape. În al doilea rând, se știe că România este o țară foarte bogată în resurse. Atât de bogată încât, teoretic, ar putea da energie tuturor gratis sau la costuri minime… Asta în teorie, căci în practică, pentru mulți, oamenii acestei țări nu prea contează… Ce contează sunt tocmai resursele… Dar și această optică este pe cale să se schimbe… Ca multe altele…
Bogdan PANȚURU
