fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Reducerea TVA, fără a afecta deficitul bugetar şi fără taxe noi

Share Button

tvaUite relaxarea, nu este relaxarea fiscală

O vorbă din bătrâni arată că omul cât trăieşte învaţă. Au trecut 25 de ani şi parcă totul a luat-o razna. Disputa pe relaxarea fiscală a fost trasată prin temporizare. S-a convenit o reducere graduală a TVA la 20% de la 1.I.2016 şi la 19% cu 1.I.2017, la care s-a adăugat amânarea eliminării impozitului pe construcţiile speciale, taxei pe „stâlp“, cu 1.I.2017, cu excepţia celor din agricultură, care se elimină cu 1.I.2016. Supraacciza pe carburanţi, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% şi plafonarea cass la cinci venituri medii s-au prorogat pentru 1.I.2017. Noile măsuri vor reduce deficitul prezumat iniţial de experţi la circa 17 miliarde lei, cu circa 1,8 miliarde de lei numai din cota TVA. Suma „economisită“ reprezintă efortul financiar necesar pentru punerea în practică a creşterilor semnificative a salariilor din sectorul bugetar. Astfel, „golul“ poate fi acoperit fie din alte taxe, impozite şi/sau contribuţii, fie prin creşterea deficitului bugetar. Codul fiscal va fi rediscutat în Parlament. Vom vedea cu ce rezultate.

Cert este că rectificarea Codului fiscal nu poate face abstracţie de efectele directe şi subsidiare (colaterale) ale taxelor şi impozitelor datorate către bugetul de stat pe toată filiera aplicării lor.

O ajustare ordonată a sistemului fiscal şi contributiv poate stimula consumul intern, creșterea producţiei interne şi viteza de rotaţie a capitalului, diminuarea deficitului bugetar, creşterea necontrolată a preţurilor, inflaţiei şi a şomajului, într-un cuvânt a dezechilibrelor din viaţa economico-socială, numai printr-o evaluare a măsurilor şi nu făcând şi apoi văzând cum, cât, de când şi care sunt efectele postfactum, cu mintea românului de pe urmă.

Reducerea fiscalităţii – tratată simplist, cu rasciotul

Lipsa analizelor de fundamentare a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor ca mecanisme şi instrumente predictibile şi sustenabile pentru determinarea resurselor financiare şi construcţia unor bugete care să asigure şi să furnizeze stabilitate economico-socială pe termen mediu şi lung, prin:

1) Echilibrarea nivelului şi structurii diverselor categorii de taxe, impozite şi contribuţii în raport cu necesarul resurselor financiare bugetare pentru funcţionarea statului de drept întru progresul comunităţii în armonie şi justiţie socială, cu gradul de suportabilitate de către cetăţean şi de capitalul economic, precum şi echilibrul între sectoarele şi activităţile economiei naţionale.

2) Echilibrarea contribuţiilor la formarea veniturilor bugetare între cetăţean – în tripla sa calitate de proprietar al forţei de muncă şi de bunuri mobile şi imobile, consumator de bunuri şi servicii publice şi private şi contribuabil la bugetele de stat şi local, direct şi/sau indirect, şi operatorii economici prin utilizarea capitalului, propriu şi/sau împrumutat, ca generator de uzufruct-profit.

3) Utilizarea cu economicitate, eficacitate şi eficienţă a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor colectate, astfel încât banul contribuabilului să fie folosit în folosul lui și numai în folosul lui, iar orice cheltuială să fie făcută cinstit.

Prin retragerea din economie, „statul“ rămâne cu obligaţia, pentru partea asumată, să construiască/ modernizeze grădiniţe, şcoli, universităţi, spaţii culturale, spitale şi să construiască obsedantele autostrăzi, să plătească profesorii, cercetătorii, medicii, pensiile, armata, justiţia, organele de ordine publică, funcţionarea administraţiilor locale, precum şi stimularea iniţiativei private cu scopul înregistrării progresului în condiţiile existenţiale.

În acelaşi timp există o masă mare de contribuabili, semeni de-ai noştri, care sunt infractori. Există prea multe persoane care au apelat, de-a lungul timpului, la diverse proceduri de a nu îşi plăti impozitele, concurând neloial contribuabilii cinstiţi, în special pensionarii, la care se adaugă cei care nu au posibilitatea reală de a-şi achita obligaţiile fiscale şi/sau utilităţile, deşi muncesc cinstit. Televiziunile şi alte surse de mass-media prezintă arestări masive, cazuri concrete de firme fantomă şi multiple alte scheme de a eluda legea. Chiar dacă noul Cod fiscal conţine o îmbunătăţire a calităţii textului normativ, regăsim în continuare zeci de trimiteri de la un articol la altul, cu posibilitatea interpretării abuzive a textelor de lege de către organele fiscale. Sunt alte provocări la care Codul fiscal nu dă răspunsuri concrete.

Cine te ajută gratis?

Chiar dacă România are un spaţiu financiar disponibil de 20 de procente până la datoria publică de 60% din PIB admisă prin criteriile de la Maastricht şi face posibil un deficit bugetar de 3% timp de 6 ani, aceasta se realizează cu încălcarea angajamentelor cu UE şi FMI.

Pentru „îndulcirea“ măsurilor de austeritate şi absorbţia datoriilor înregistrate în timp, devenite „suverane“(?!), de majoritatea statelor membre, Uniunea Europeană a limitat deficitul bugetar la 1-1,5%, dar care se adaugă la cel deja existent. Nu se precizează însă orizontul de timp, dar mai ales de unde şi de cine vor fi suportate, chiar dacă s-au alocat sume importante la nivelul BEC?! Cazul Greciei este emblematic şi nu numai. De aceea, deficitul nu este de dorit şi mai ales acoperirea din împrumuturi de pe piaţa liberă. Datoriile vor trebui la un moment dat restituite, sub o formă sau alta, chiar dacă pentru moment suntem beneficiari neţi. Cine te ajută gratis? Iese din logica existenţei şi scopul modelului economic „capitalist“, profitul. Doar dacă s-a adoptat teoria marxistă privind inutilitatea profitului şi acceptarea existenţei „pierderilor planificate“ şi în capitalism! Pe termen mediu, din 2030, populaţia potenţial activă a României va începe să se reducă substanţial prin ieşirea la pensie a celor născuţi după 1965, dacă vor avea de unde, ca să nu mai vorbim de rata anuală de 50.000 tineri cu o educaţie precară, rămaşi în afara unei pregătiri profesionale şi a masei de şomeri şi asistaţi social. Nu ştim nici evoluţia reacţiei/poziţiei coneuropenilor faţă de românii care acum lucrează în pribegie, în faţa valului uriaş de imigranţi musulmani porniţi într-un exod ca în vremea marilor migraţii, când s-a luat cu asalt Imperiul Roman.

Reducerea TVA, în două tranşe, cu 4 şi 1 puncte procentuale, este un paliativ care va fi anulat de creşterea ulterioară a preţurilor prin diversificarea şi/sau dispariţia sortimentelor ieftine cum s-a întâmplat la pâine şi produsele de panificaţie şi/sau creşterea până la aplicarea reducerii TVA cum s-a constatat deja la generalizarea reducerii TVA la 9% la restul alimentelor, mult mai semnificative.

De aceea, noul Cod fiscal trebuie să aducă o adevărată revoluţie în sistemul fiscal pentru că aşa cum spunea Albert Einstein, „dacă schemele nu se potrivesc cu teoria trebuie schimbate, dar nu cu aceeaşi gândire cu care au fost create.“

Mircea M TOMA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.