Reducerea TVA, fără a afecta deficitul bugetar şi fără taxe noi (II)

tvaTaxa pe valoarea adăugată, ca principală sursă de constituire a veniturilor bugetare, a acţionat şi acţionează inhibitiv, a introdus şi menţine inechitatea şi discriminarea fiscală între agricultură şi restul „actorilor“ din piaţă, şi-a pierdut caracterul de neutralitate şi exclude o mare masă de bunuri şi servicii din circuitul fiscalizat al pieţei, în special produse agricole, cu efecte negative pe filiera instituţii financiare –> producători de materii prime –> procesatori–> comercianţi –> consumatori –> bugetul de stat –> contribuabili, manifestat prin gradul redus al colectării, creşterea evaziunii fiscale şi fraudelor.

Ceea ce se aştepta să reprezinte o revoluţie în sistemul fiscal românesc se sfârşeşte printr-un joc

de-a uite relaxarea nu este relaxare fiscală şi o soluţionare demnă de un socotitor cu rasciotul.

De aceea reiterăm propunerile noastre transmise Preşedinţiei, prim-ministrului, Ministerului Finanţelor, Comisiei buget-finanţe din Camera Deputaţilor, unor organizaţii profesionale privind îmbunătăţirea procedurilor de gestionare a TVA, documentaţie care stă la dispoziţia celor interesaţi:

1) Introducerea cotei TVA reduse de 9(5)% pentru bunurile livrate şi serviciile prestate/achiziţionate pe filiera între operatorii economici pe piaţa internă, cu excepţia cheltuielilor administrativ-gospodărești şi achiziţiile instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat (locale). Introducerea cotei reduse nu este condiţionată de adoptarea reducerii generale a cotei standard de la 24% la 19%, deşi măsura are ca obiectiv şi atenuarea socului reducerii veniturilor bugetare, îngrijorare unanim clamată.

2) Acordarea dreptului de deducere a cotei de 8,256%, (echivalentul cotei 9%) pentru achiziţiile de către utilizatorii produselor agricole înregistraţi ca persoane plătitoare de TVA din preţul achitat producătorilor agricoli individuali sau celor care au optat să nu fie plătitori de TVA, în fapt agenţi fiscali ai statului, pe principiul sutei întregite, a doua procedură UE de determinare a TVA, şi renunţarea la actuala formă de taxare inversă astfel:

a) Industriei prelucrătoare de produse agrozootehnice destinate consumului uman (excepţie cele destinate fabricării alcoolului din cereale), reprezentată de industria de morărit şi panificaţie, a cărnii şi laptelui, uleiului şi zahărului etc.

b) Cooperativelor pentru creşterea animalelor (vaci cu lapte, taurine la îngrăşat, porci, ovine) şi păsări, pentru furajele cultivate achiziţionate (orz, porumb, lucernă etc.);

c) Pieţelor de gros, grupurilor de producători, centrelor de achiziţie şi de stocare a producţiei agricole (legume şi fructe, cereale şi plante tehnice etc.)

3) Includerea serviciilor bancare, exclusiv dobânda, în circuitul TVA prin anularea exceptării de la plata prevăzută de Codul fiscal (art. 145), care le-ar transparentiza şi reduce costurile la operatorii economici (neevaluate, le aşteptăm de la specialişti BNR);

4) Plata TVA exigibilă la bugetul de stat de către operatorii economici din comerţul en-detail şi HORECA, în două rate lunare, sub formă de avans de 60% până la 10 ale lunii şi regularizarea până la 25 ale lunii curente pentru luna precedentă, care ar eşalona eforturile operatorilor economici şi accelera încasările la bugetul de stat.

5) Acordarea de bonusuri tuturor operatorilor economici care achită integral cota TVA datorată până la 10 ale lunii curente pentru luna precedentă, de 0,02%/zi pentru perioada 11-25 ale lunii.

Măsurile noastre sunt susţinute de reacţiile unor organizaţii profesionale şi producători agricoli, dar şi de concluziile comisarului european Algirdes Semeta. Statele nu îşi pot permite să piardă venituri (177 mild. euro) de o asemenea amploare. Comisia se concentrează pe reformarea fundamentală a sistemului fiscal pentru a-l face mai eficient şi mai greu de fraudat (Comisia Europeană – dezbatere pe tema fiscalităţii – 2.II.2015).

La rândul lor, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria au solicitat Comisiei Europene să modifice actualul sistem al TVA. România şi Polonia, deşi invitate, nu au participat la discuţii, iar Germania a participat în calitate de observator.

Ministrul austriac de Finanţe, Hans Juerg Schelling, a declarat sistemul TVA „ineficient şi trebuie schimbat“. La rândul său, ministrul ceh de Finanţe, Andrej Babis, consideră că frauda pe TVA aduce statelor membre UE pierderi anuale de aproximativ 50 de mld. euro, iar Austria susţine că UE ar trebui să lase ţărilor membre posibilitatea să adopte un sistem de tip „taxare inversă“, în cadrul căreia companiile care cumpără şi nu cele care vând bunuri sunt responsabile pentru TVA.

Chiar dacă propunerile au fost refuzate de Bruxelles, lumea se mişcă, iar noi continuăm să validăm, parafrazândul pe C-tin Rădulescu-Motru: „Aşa se spune să se facă la Bruxelles, aşa se face şi în România.“

Dezvoltarea societăţii umane impune: a) raţionalitatea economică în raport de „timpul socialmente necesar“ (D. Ricardo – 1772-1823) pentru realizarea bunurilor şi serviciilor necesare îndestulării dorinţelor umane în creştere perpetua şi b) renunţarea la monetizarea excesivă a economiei şi a maximizării profitului, revenirea la muncă – eliberată de consumul său fizic determinată de revoluţia tehnico-ştiinţifică a ultimului secol, creşterea timpului necesar dezvoltării capacităţii intelectuale prin educaţie şi învăţare, creşterea sporului de cunoaştere prin cercetare şi a timpului destinat recreativităţii active.

Mircea M. TOMA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email