Provocări majore pentru producătorii de lapte, în 2015

Anul 2015 se anunță dificil pentru crescătorii de vaci în contextul liberalizării cotelor, începând cu 1 aprilie. Situația produce îngrijorare nu doar în rândul fermierilor români, ci și la nivel european, unde prețul laptelui este în scădere de mai multe luni. Pe plan local, cei mai afectați sunt micii fermieri, care, în lipsa unor asociații puternice, nu și-au mai putut reînnoi contractele de livrare a laptelui către procesatori.

Situația este cu atât mai grea cu cât, la nivel european, oferta de lapte este mai mare decât cererea, iar embargoul impus de ruși a creat presiune în piață. În acest context, nici nu este de mirare faptul că marii procesatori au început să renunțe să mai reînnoiască contractele cu fermierii locali, preferând să aducă materie primă din afară.

„Există foarte multe contracte care au expirat și pe care procesatorii nu vor să le reînnoiască. Cei mai afectați sunt micii fermieri, care au o pondere importantă în piață și care începuseră să crească în ultima perioadă“, a precizat Claudiu Frânc, președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Acesta spune că anul 2015 nu se anunță deloc ușor pentru fermierii români, mai ales că liberalizarea cotelor nu le este favorabilă. Ei speră într-o reglementare a pieței, în contextul în care, deși este în vigoare, nu pot beneficia de legea contractării.

„Sperăm să reglementăm piața, să găsim anumite soluții pentru a depăși această situație. Micii fermieri trebuie să se asocieze, iar prin PNDR se încurajează acest lucru, pentru a putea oferi cantități mai mari procesatorilor“, afirmă Frânc.

Președintele FCBR susține că, la nivel european, există o presiune puternică din partea unor țări mari producătoare de lapte în privința liberalizării cotelor după aproape 30 de ani, mai ales că aceste state și-au dezvoltat capacități puternice de producție tocmai în această perspectivă. Doar un exemplu, Danemarca are programată o creștere a producției de 17-18% în acest an, în condițiile în care oricum și-a depășit cota de producție alocată de UE. Nu este însă singurul stat amendat de autoritățile de la Bruxelles din acest motiv, pe listă aflându-se și țări precum Austria, Germania, Polonia sau Cipru.

Sectorul laptelui, într-o nesiguranță totală

Și doctorul veterinar Mihai Petcu, proprietarul Agroindustriala Pantelimon, spune că sectorul laptelui din România trece prin momente dificile, mai ales că fermierii nu sunt asociați și nu există o voce puternică care să îi reprezinte.

„Sectorul laptelui este într-o nesiguranță totală. Dacă fermierii din Occident își pun problema ce vor face, ce să mai spunem de noi, care nu suntem asociați, nu dispunem de fabrici și avem o piață muribundă“, se întreabă Petcu. La fel ca și președintele FCBR, și Mihai Petcu susține că există numeroși fermieri care au fost informați „peste noapte“ de procesatori că nu le mai iau laptele, iar acesta este doar începutul. Crescătorii de vaci se așteaptă în perioada următoare și la scăderea prețului la lapte, în condițiile în care piața va fi invadată de importuri la prețuri de dumping.

„În afară este mai ieftin să produci laptele. O să ne trezim că o să se aducă lapte condensat și lapte praf din afară și o să folosească în toiul iernii laptele praf“, declară Petcu.

Potrivit datelor furnizate revistei Lumea Satului de Claudiu Frânc, prețurile primite de crescătorii de vaci la poarta fermei la începutul lunii ianuarie variau între 0,8 și 1,4 lei pe litrul de lapte, un nivel insuficient pentru a asigura profit fermierilor. Raportat la ceea ce primesc fermierii din afară, diferența este de 4-7 eurocenți pe litru, după cum susține Frânc.

Îngrijorare în Europa

La sfârșitul anului 2014, reprezentanții Asociaţiei Europene a Comerţului cu Lapte European Milk Board (EMB) au atras atenția Comisiei Europene că, dacă nu se iau măsuri rapide de susținere a producătorilor de lapte, sectorul se va confrunta cu o nouă catastrofă, iar situația va fi la fel de grea precum cea din 2009 (n.r – 2009 a fost anul în care prețul la lapte a atins cel mai jos nivel), după cum a declarat Romuald Schaber, președintele EMB.

„Situația se degradează continuu. Numeroși producători se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce privește plata facturilor și a furajelor pentru animale“, a precizat Schaber. Situația cea mai grea este în statele baltice, în Lituania unde fermierii primesc între 8 și 20 eurocenți pe litrul de lapte. În Letonia, prețul variază între 22 și 24 eurocenți pe litru.

Potrivit analiștilor din piață, situația dramatică din Europa se datorează în mare parte excedentului de producție de pe continent, numai în 2014 fiind raportată o creștere de 7,.5 milioane de tone.

„Oferta depășește clar cererea. Fără efectul moderator pe care cotele îl exercită în țările mari producătoare, precum Germania sau Olanda, situația va fi și mai gravă. Odată cu liberalizarea pieței, există riscul să continue căderea prețurilor, fiind amenințată supraviețuirea a numeroase exploatații“, atrage atenția Romuald Schaber.

Piața asiatică, ar putea salva marii producători

Apropiata liberalizare a pieței a determinat statele mari producătoare de lapte din Europa să se uite și spre alte piețe de desfacere, inclusiv spre China. De altfel, pentru perioada 2014-2020 este așteptată o creștere a exporturilor de lapte în afara UE cuprinsă între 4,5% și 6% din partea unor țări cum ar fi Germania, Franța, Olanda, Belgia sau Danemarca, potrivit raportului Tetra Pak Dairy Index din 2014. În ceea ce privește Germania, cel mai mare producător de lapte la nivel european, țară care exportă aproape jumătate din producția de lapte crud, ceea ce i-a și permis să compenseze micșorarea cererii interne, este așteptată majorarea producției în continuare. În ultimul dece­niu, Germania și-a mărit producția cu circa 10%, cea mai mare piață în afara continentului fiind China.

Ioana GUŢE