Piața utilajelor agricole neimpresionată de noul PNDR
Evoluţie modestă în 2015
Piața utilajelor agricole va crește cu cel mult 10-15% în acest an, iar noul ciclu PNDR provoacă un optimism moderat în rândul fermierilor, cu atât mai mult cu cât s-au intensificat semnificativ controalele, susțin reprezentanții dealerilor și cei ai asociațiilor de profil. Asta, deși necesarul de tractoare și utilaje este foarte mare, mai ales pe segmentul mediu. Nici piața second-hand nu pare a fi o alternativă viabilă pentru români, „prea săraci ca să-și ia lucruri ieftine“, iar despre buy-back nici nu poate fi vorba pentru că românii preferă „să moară cu tractorul în curte“.
PNDR – incertitudini, controale drastice și rezerve
„Am vorbit în noiembrie-decembrie 2014 cu mai mulți fermieri din România care cred că, din păcate, noul PNDR nu va rezolva foarte multe în ceea ce privește achiziția de utilaje agricole“, a declarat George Stanson, director general al Case IH & Steyr Balkans, care coordonează operaţiunile din România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia.
Optimismul moderat este pe măsura incertitudinilor legate de noul ciclu PNDR.
„Dacă se va da drumul la proiecte cu fonduri UE cu proceduri simplificate există o speranță de creștere a pieței. Numai că nu se știe când va începe efectiv noua sesiune PNDR. Nu este încă foarte clar“, susține Florin Neacșu, director general adjunct al NHR Agropartners.
Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene a venit la pachet cu intensificarea controalelor, lucru în măsură să descurajeze fermierii.
„Este adevărat că a fost uşurată procedura de acces la fonduri europene, dar au început controale drastice, nu numai pentru proiectele în derulare, ci și pentru cele finalizate cu mult timp în urmă. Mulți fermieri sunt nevoiți să dea acum banii înapoi, așa că fermierii nu mai sunt interesați așa de mult de fondurile europene. A fost modificată procedura de achiziție, nu se mai stă atât de mult ca până acum. În teorie, totul este frumos. Acum, însă, te poți trezi cu controale și după ultima cerere de plată. Au fost cazuri când oamenii au fost puși să dea banii înapoi și după un an de la încheierea proiectului, dacă celor care controlează li s-a părut ceva în neregulă cu proiectul“, a arătat Mihai Ivașcu, director de marketing al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR).
Piața va crește cu cel mult 15%
În aceste condiții, estimarea privind piața utilajelor agricole este una nu foarte entuziastă și ține cont foarte mult de cum ies fermierii din iarnă și de cât de bună va fi vremea la vară. „Dacă lucrurile merg bine în ceea ce privește recolta din acest an, piața are șansa să crească cu 10-15%, dar nu mai mult. Aici i-am inclus doar pe marii producători de utilaje, pentru că noi nu luăm în calcul când realizăm prognozele și utilajele de origine asiatică sau rusească“, a spus directorul general Case IH & Steyr Balkans.
Nici alți dealeri nu sunt mai optimiști. „În România se vând anual vreo 500-600 de combine și vreo 2.000 de tractoare, fără să includem aici tractoare chinezești sau din spațiul ex-sovietic. La noi, totuși, vânzările au crescut în anii trecuți, deși în vestul Europei acestea au scăzut pe fondul crizei economice.
Deci, există speranță. Așa că, dacă în 2015 vânzările vor crește, sau dacă vor rămâne la același nivel, va fi bine. Dacă vorbim în numele nostru, am avut creșteri de 10-15% de la an la an. Avem comenzi și un stoc de utilaje de 30 de milioane de euro în depozitul nostru“, continuă directorul general adjunct al NHR Agropartners.
În 320 de ani acoperim necesarul de tractoare
În lipsa unor programe reale de impulsionare a pieței, România nu va ieși prea curând din criza în care se zbate de ani de zile.
„Necesarul de mașini și utilaje agricole este foarte mare în acest moment. Problema este că, în momentul de față, vânzările de tractoare și de combine sunt mult sub necesar. În ritmul în care se fac astăzi vânzările, ar fi nevoie de vreo 320 de ani ca să acoperim necesarul de tractoare pentru piața românească“, a mai spus oficialul NHR Agropartners.
Poziția dealerilor este susținută și de APIMAR. „Nu ne așteptăm la o creștere uriașă în acest an. Cred că piața va crește cu maxim 10%. Noul ciclu PNDR nu va influența semnificativ achiziția de utilaje pentru că, în continuare, fondurile europene sunt dificil de accesat“, a punctat directorul de marketing al APIMAR.
Vânzările de utilaje depind de buletinul meteo
Poate mai mult ca în orice țară din Europa, achizițiile de utilaje agricole depind în mare măsură de starea vremii. „Depinde mult și de capriciile vremii. Anul trecut, în unele zone a plouat atât de mult, încât fermierii nu au putut recolta și atunci au venit să cumpere combine speciale, cu șenile, ca să nu le rămână recolta în câmp. Acestea au fost singurele care au făcut faţă“, a spus Stanson.
Ploaia i-a forțat pe oameni în 2014 să profite de o scurtă fereastră de oportunitate pentru recoltare. „Anul trecut a plouat mult, așa că unii au fost forțați să-și mai ia în regim de urgență o combină ca să poată recolta la timp în cele câteva zile în care au putut să iasă în câmp. De exemplu, în zona Slatinei, unde solul este mai dificil, cu puțin pământ bun deasupra și nisip și argilă dedesubt doar cu utilaje cu șenile au putut intra să recolteze“, a arătat Neacșu.
Așa se face că majoritatea achizițiilor sunt realizate în intervale restrânse, primăvara și toamna. „Lunile cu cele mai bune vânzări sunt martie și septembrie, dar, din ce în ce mai mulți fermieri își cumpără acum tractoare și utilaje la sfârșit sau la început de an. Există în aceste cazuri niște avantaje certe – pe de-o parte își poate lua un utilaj exact cu specificația tehnică dorită, nu ce mai are dealerul prin curte, iar, pe de altă parte, elimină riscul întârzierilor în livrarea produsului“, a continuat Stanson.
În mai se vând cele mai multe combine
Vremea bună crește optimismul fermierilor și le deschide punga. „Există unele categorii de fermieri care cumpără utilaje toamna, iar alții care cumpără primăvara, pentru că așteaptă să vadă cum ies din iarnă, dacă e vremea bună, dacă plouă sau ninge, ca să-și facă o estimare legată de noua recoltă. În mai, de exemplu, se vând cele mai multe combine“, a mai spus Neacșu.
Reprezentanții APIMAR susțin poziția dealerilor. „Înainte să cumpere, fermierii așteaptă să vadă ce au în câmp după iarnă. La grâu, mai ales, că la porumb face recolte bune doar cine irigă. Combinele se vând mai ales în mai, iar tractoarele toamna“, susține Ivașcu.
Nevoie mare de tractoare de putere medie
Vânzările sunt modeste chiar dacă România are unul dintre cele mai învechite și mai restrânse parcuri din Europa. „Dacă acum câțiva ani România avea un necesar de circa 100.000 de tractoare noi care să înlocuiască parcul vechi de Universal 650, acum, după ce agricultorii au mai cumpărat tractoare, în special de putere mare, cred că ar mai fi necesare cam 30-40.000 de tractoare noi. În ultimii ani, fermierii au cumpărat multe tractoare puternice, de peste 180 de cai putere, şi, în multe cazuri, de peste 500-600 de cai putere. A lipsit, însă, categoria fermierilor mijlocii care se îndreaptă către tractoare cu puteri mici şi medii, din gama 160-220 de cai putere. Față de anii anteriori, acum fermierii se joacă mult cu pixul pe hârtie. Aceștia știu foarte bine că n-au nevoie neapărat de cele mai puternice tractoare și că un tractor de 180 de cai putere face munca a patru tractoare Universal de 65 de cai putere“, a arătat Stanson.
Cea mai acută nevoie se simte în cazul fermierilor medii. „S-au cumpărat până acum tractoare de capacitate mare, de 400-450 de cai putere, de către marii fermieri și arendași. Rămâne o nevoie mare pentru tractoare din segmentul mediu, de 200-250 de cai putere“, a explicat Ivașcu.
România – Bulgaria, nevoi mari, dar diferite
Deși nevoia de utilaje este la fel de mare și pe alte piețe din estul Europei, necesitățile sunt foarte diferite.
„Există niște diferențe certe între piețele din România și Bulgaria. Piața bulgărească absoarbe doar jumătate din volumul vândut în România, însă bulgarii cumpără utilaje mult mai puternice, tractoare și combine mai mari. Acest lucru se întâmplă pentru că ei n-au ciopârțit colhozurile, n-au fărâmițat terenurile așa cum s-a întâmplat în România. Ei au multe exploatații compacte, de 1.000-2.000 de hectare. Să recoltezi în Bulgaria cu headere de 6 metri este o blasfemie. Vin și cer acum headere de 11-12 metri“, a punctat reprezentantul Case IH & Steyr Balkans.
IFN-urile, tot vioara întâi
În ceea ce privește sursele de finanțare, și în acest an tot IFN-urile vor fi vioara întâi. „Multe achiziții sunt pe fonduri europene, unele sunt finanțate de bănci, dar cele mai multe tot prin IFN-uri sunt cumpărate pentru că acestea sunt mai flexibile, practică o dobândă mai mică și se mișcă cel mai repede“, susține reprezentantul NHR Agropartners.
Controalele la fonduri europene sperie băncile
Mai mult, înăsprirea controalelor la cei care accesează fonduri europene va ține băncile la o distanță și mai mare. „Cele mai multe achiziții s-au făcut tot prin intermediul IFN-urilor. Acum, când au început controalele pe fonduri europene și a început statul să ceară banii înapoi, a scăzut și mai tare apetitul băncilor pentru finanțarea de utilaje. Băncile se retrag și mai mult pentru că nu vor să fie puse în situația să-l execute pe fermier în tandem cu statul“, a conchis reprezentantul APIMAR.
Dacă utilajele noi sunt în bună măsură inaccesibile pentru cei mai mulți fermieri, nici cele de ocazie nu par a fi o alternativă viabilă. „România nu este pregătită să aibă o piață semnificativă de utilaje second-hand, cel puțin nu pe perioada actualului PNDR. Ține și de mentalitatea românilor, care nu iau în calcul utilaje second-hand atunci când au ceva bani în buzunar și preferă utilajele noi“, a arătat Stanson.
Sistemul buy-back, dificil din cauza utilajelor autohtone
Nici sistemul buy-back nu pare a fi o alternativă viabilă. „Am început și noi cu clienții noștri mai vechi un program de buy-back. Am considerat că este un pas înainte ca să stimulăm vânzarea de utilaje noi. Vom încerca apoi să vindem utilajele vechi. Problema cu utilajele second-hand provenite de pe piața românească este că acestea sunt într-o stare tehnică mult mai proastă față de cele din Franța sau Germania, pentru că la noi sunt utilizate intensiv. Gândiți-vă doar că în Germania utilajele au un regim de exploatare de 500-600 de ore pe an, iar, la noi ajung la 2.000 de ore pe an. Acestea sunt foarte greu de revândut, cu atât mai mult cu cât fermierii vor un preț «bun» pe ele“, a arătat Neacșu.
Una peste alta, suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri de ocazie, cred, oarecum interesat, oficialii APIMAR.
APIMAR: fermierul român moare cu utilajul în curte
„Nu cred că utilajele second-hand sunt o alternativă reală pentru fermierii români. Din câte am văzut, tot pe utilaje noi merg pentru că nu suntem atât de bogați ca să cumpărăm utilaje de ocazie. În alte țări, după 2-3 ani, fermierii își schimbă utilajele. La noi, fermierul moare cu el în curte. Îl trece de la plug la semănătoare, apoi la tractat cisterna. Varianta second-hand nu este acceptată nici cu cei cu mai puțin de 50 de hectare, pentru că și aici există varianta asocierii“, a spus Ivașcu.
Marius ŞERBAN