Proletari, #rezistați!

Pentru cei mai în vârstă dintre dumneavoastră, mai țineți minte lozinca „Proletari din toate țările, uniți-vă!“? Mai țineți minte ce spunea ideologul comunismului Karl Marx, că revoluția proletară mondială este necesară și logică pentru a dezrobi clasa muncitoare? Capitalismul tebuia distrus, iar mijloacele de producție treceau în mâinile clasei muncitoare. Tot ce ținea de libertate, democrație, inițiativă privată trebuia lichidat, iar reprezentanții muncitorimii trebuiau să inițieze construirea unei noi societăți: societatea comunistă bazată pe conducerea poporului pentru popor. Și, credea Marx, odată scânteia aprinsă într-o țară, revoluția s-ar fi răspândit la nivel mondial. Acum am putea spune, „Ei și, gata cu comunismul, e mort și îngropat de 30 de ani!“ Oare? Înainte de Primul Război Mondial teoria marxistă spunea că, dacă în Europa va începe un război, atunci clasa muncitoare de pe continent se va revolta, va declanșa revoluția socialistă, va înlătura guvernele şi va forma o nouă Europă comunistă.

Când a izbucnit războiul acest lucru nu s-a întâmplat, ci din contră… Muncitorii din toate țările au luptat fiecare în armata țării lor cât se poate de „conștiincios“ și atât. Revoluţia comunistă din Rusia nu s-a extins în alte țări… Adică pe muncitori îi cam durea în cot de Marx și de ideile lui. Și ce s-a întâmplat? Doi dintre condu­cătorii intelectuali marxiști, Antonio Gramsci în Italia şi Georg Lukacs în Ungaria (considerați continuatori ai lui Marx), au venit, în mod independent, cu aceeaşi idee: „cultura occidentală şi religia creştină au făcut ca muncitorii occidentali să fie orbiţi, să nu mai vadă interesele propriei lor clase.“

„O revoluţie comunistă va fi posibilă în Occident numai după ce vor fi distruse atât cultura occidentală, cât şi religia creştină“. Și așa a luat naștere marxismul cultural de care se tot vorbește în ultimul timp. Două întrebări merită puse… 1 – Această formă de marxism – cel cultural, chiar a pătruns în Occident, după cum spun unii? 2 – Dacă da, care ar fi finalitatea procesului? Referitor la prima întrebare, noi nu putem da un răspuns… Fiecare trebuie s-o facă prin ceea ce vede la televizor și citește din presă. Să tragă propriile concluzii… În privința finalității procesului, acesta ar fi cel inițial: instaurarea comunis­mului la nivel mondial, dar nu printr-o revoluție violentă (ca prima dată), ci printr-o revoluție lentă, de catifea… Așadar, acum peste o sută de ani Gramsci a fost cel care a pus bazele noii strategii „revoluționare“. Iar această strategie a constat în înlocuirea revoluţiei comuniste ca mijloc de preluare a puterii (cum a fost în Rusia) cu un „lung marş“ al marxiștilor prin instituțiile occidentale de bază: şcoli, mass-media, biserici şi… celelalte. Iar dacă până acum se cam mergea „pe burtă“, deja încep să apară, pe față, primele semne…

Cităm din presa internațională: „O statuie uriașă din bronz a lui Karl Marx, cu o înălțime de 4,5 metri, a fost dezvelită în orașul german Trier, care a acceptat această lucrare de artă de la un renumit sculptor chinez. Dezvelirea acestei statui și alte evenimente au avut loc pentru comemorarea filozofului la împlinirea a două secole de la nașterea acestuia“, scrie bbc.com. Și,

țineți-vă bine, pe lângă numeroase personalități, la comemorare a fost prezent și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Acesta a spus că în prezent Marx „este blamat pentru lucruri de care nu este responsabil și pe care nu el le-a cauzat prin ceea ce a scris“. Mai mult decât atât, Juncker a apărat moștenirea ideologului comunismului. Acesta a spus că „Marx a fost un filozof care a gândit în viitor și a avut aspirații creative. Astăzi apare ca simbol al unor lucruri pentru care nu este responsabil și pe care nu le-a cauzat deoarece mult din ce a scris a fost rescris în sens opus“.

Vorbind despre influența politică a lui Marx asupra politicii moderne, președintele Comisiei Europene a declarat că „misiunea vremii noastre“ este să îmbunătățim drepturile sociale. „Uniunea Europeană nu este o construcție defectă, ci instabilă. Este instabilă pentru că, până în zilele noastre, dimensiunea socială a Uniunii Europene rămâne veriga slabă în integrarea europeană. Trebuie să schimbăm asta“. La rândul său, Wolfram Leibe, primarul orașului Trier, a spus că statuia reprezintă o oportunitate pentru a reevalua atitudinile. „Această lucrare ar trebui să încurajeze oamenii să îl înțeleagă pe Karl Marx. Poate că anumite judecăți și prejudecăți vor fi reevaluate“, a spus edilul. Ok, credem că în primul rând ar trebui reevaluat numărul victimelor comunismului de vreo 100 de milioane… Și pe urmă mai vedem, nu-i așa? Și nu, nu apărăm capitalismul care, uneori, prin exacerbarea egoului materialist, s-a dovedit a fi mai crud decât comunismul din anumite puncte de vedere. Poate că, în cele din urmă, va apărea „calea de mijloc“ de care vorbea un mare înțelept, cândva…

Bogdan PANȚURU