Percepția investitorilor asupra insolvențelor
Mirajul creșterii economice riscă să blocheze relațiile de afaceri din România. Barometrul „Insolvența în România. Cauze, efecte și perspective în 2018“ trage un semnal de alarmă privind pericolul insolvențelor.
Economia românească riscă să se adâncească în blocajul financiar, în condițiile în care numărul firmelor care se confruntă cu dificultăți financiare crește de la o lună la alta. Cel puțin aceasta este opinia majorității reprezentanților companiilor chestionați de Frames Media Network și KeysFin într-un sondaj privind percepția investitorilor asupra insolvențelor, realizat pentru Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței.
107 dintre cei peste 150 de oameni de afaceri chestionați în cadrul barometrului Frames&KeysFin, realizat în perioada 15-20 iunie 2018, au declarat că se așteaptă la o creștere a numărului insolvențelor în următoarea perioadă, pe fondul evoluției blocajului financiar din economie.
„Întârzierile la plată sunt tot mai mari, iar această situație afectează puternic sectorul IMM-urilor (90% din economie), mai ales firmele care au grad de siguranță financiară foarte redus, care trăiesc de la o factură la alta“, este una dintre concluziile studiului.
Potrivit datelor publicate de ONRC, anul trecut au intrat în insolvență 9.102 firme și PFA, în creștere cu 8,73% faţă de anul precedent. Această tendință s-a păstrat și în primele cinci luni din 2018, când numărul companiilor și PFA-urilor intrate în insolvență a crescut cu 11,97% comparativ cu perioada similară din 2017, ajungând la 3.686.
Întrebați care sunt motivele pentru care firmele riscă să ajungă în insolvență, 64% dintre respondenți au indicat în primul rând indisciplina financiară.
„Există mulți oameni de afaceri care, pe de o parte, au lacune în materie de know-how de business, iar acest lucru se repercutează asupra dinamicii afacerii. Pe de altă parte, există mulți investitori care încearcă să «fenteze» cu bună știință regulile afacerilor, în tentativa de a-și maximiza veniturile, iar acest lucru afectează mai ales firmele cu un capital redus, dependente de fluxul financiar obișnuit“, au declarat reprezentanții companiilor chestionați în cadrul barometrului Sierra Quadrant.
Supraestimarea veniturilor, informarea precară privind partenerii de afaceri și acordarea excesivă de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor au fost menționate de asemenea de respondenți drept motive pentru care tot mai multe firme ajung în insolvență.
Întrebați dacă au avut parteneri de afaceri aflați la un moment dat în insolvență, 45% dintre respondenți au declarat că au întâmpinat astfel de situații, în special cu parteneri din sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul.
63% dintre respondenți au declarat că insolvența partenerilor lor le-a afectat activitatea, dat fiind faptul că aceștia nu au mai reușit să achite sumele datorate.
Datele publicate de ONRC la finalul lunii mai 2018 confirmă, de altfel, faptul că domeniul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de insolvenţe în primele cinci luni ale anului 2018 este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul și repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1.130 (plus 13,68%).
Potrivit datelor ONRC, în primele cinci luni din 2018 cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost în Bucureşti, respectiv 737 (o creștere de 2,50% faţă aceeaşi perioadă din 2017), şi în judeţele Bihor – 237 (creștere de 22,16%), Iaşi – 213 (creștere de 4,41%) şi Timiş – 181 (creștere de 27,46%). Numai în luna mai a acestui an au intrat în insolvenţă 721 de firme şi PFA-uri.
Cum poate fi evitată insolvența
Întrebați care sunt măsurile preventive pe care o firmă trebuie să le aibă în vedere pentru a evita pericolul insolvenței, 74% dintre respondenți au indicat, în primul rând, întărirea disciplinei financiare.
Din interviurile realizate a reieșit că o gestionare mai bună a relațiilor de afaceri este extrem de importantă în acest demers.
„Este esențial să te informezi în prealabil cu cine vrei să faci afaceri, care este situația financiară a partenerului de business, dacă are probleme juridice. Pe de altă parte este necesară o mai bună estimare a dimensiunii afacerii, multe companii intrând în insolvență pentru că și-au supraestimat veniturile, au avut așteptări mult prea optimiste legate de potențialul economic al industriei, al locației sau al partenerilor, furnizori și clienți“, a declarat Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, practician de peste 20 de ani în domeniul insolvenței.
Printre măsurile preventive, oamenii de afaceri au mai indicat gestionarea responsabilă a investițiilor, optimizarea cheltuielilor și dimensionarea corectă a finanțării bancare (gradul de îndatorare).
„Din experiența noastră, o firmă intră în insolvență în primul rând ca urmare a blocajului financiar determinat de resursele financiare insuficiente disponibile, de investițiile greșite și de lipsa unei strategii de risc fundamentată pe realitățile din economie. În plus, există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educație economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic sau patron. Astfel că una dintre principalele măsuri preventive o reprezintă educația financiară“, a mai spus Ovidiu Neacșu.
Potrivit datelor ONRC, dincolo de situația insolvențelor, în perioada ianuarie-mai 2018 un număr de 8.364 de firme şi-au suspendat activitatea (în creștere cu 30,81% față de perioada similară din anul trecut), dintre care 1.406 numai în luna mai. Alte 15.751 de firme au fost dizolvate în perioada ianuarie-mai 2018 (creștere de 59,49% față de I-V 2017), iar dintre acestea, 3.098 de firme au fost dizolvate în luna mai.
Barometrul „Insolvența în România. Cauze, efecte și perspective în 2018“ a fost realizat de Frames Media Network & KeysFin în perioada 15-20 iunie 2018 pe un eșantion de 150 de companii, IMM-uri și mari companii, societăți românești și străine, din domenii precum comerțul, IT, industrie, resurse umane, construcții, turism, telecomunicații, agricultură etc.
Adrian NEGRESCU