cemrom doloflor

Comisia Europeană vrea să-i apere pe producători de marile rețele

Share Button

Poziția dominantă pe care marile rețele de magazine o au pe piață s-ar putea să nu mai conteze în curând. Sau, cel puțin, nu în negocierea de pe poziții de forță cu producătorii de alimente. Acesta ar trebui să fie rezultatul aplicării noului proiect de hotărâre privind interzicerea practicilor necinstite în lanțul de aprovizionare cu alimente.

Comercianții iau jumătate din profitul de la alimente!

„Prin practici comerciale necinstite înțelegem acele practici care deviază flagrant de la o conduită comercială corectă și sunt contrare principiilor unei negocieri corecte și unor înțelegeri cinstite“, a explicat dl Oliver Sitar, conducător al „Direcției de Reglementare a Piețelor Agri-food“ din cadrul Departamentului Agricol al Comisiei Europene. „În esență este vorba despre transferul costurilor și riscurilor excesive asupra producătorului. De asemenea, este vorba despre impactul negativ al aranjamentelor de piață asupra profitabilității producătorilor“, a mai arătat domnia sa.

Practic, în cadrul departamentului a fost elaborat un proiect de hotărâre, pe care Comisia Europeană și l-a însușit, iar acum l-a trimis Parlamentului European spre consultare. Odată adoptată hotărârea, ea va deveni obligatorie în toate țările UE.

„Prin aplicarea acestei hotărâri, producătorii vor fi protejați de influența negativă a politicii de forță a rețelelor de supermarket-uri. Astfel vor avea posibilitatea să își crească profitabilitatea activității și să se concentreze mai mult pe investiții“, a subliniat dl Paulo Gouveia, reprezentant al COPA/COGECA în cadrul Departamentului Agricol al CE. „Era nevoie de o astfel de hotărâre, în contextul în care din 1995 și până în prezent distribuirea profitului în comerțul cu alimente s-a modificat continuu, în defavoarea producătorilor. Dacă în 1995 producătorii agricoli câștigau cam 31% din profitul total, la fel ca și industria alimentară, iar cei din food retail 27%, astăzi lucrurile stau cu totul altfel. Cota de profit care revine fermierilor s-a redus la 21%, iar la proce­satori ajung 27%. În schimb, 51% se duc la comercianți!”, a detaliat reprezentantul agricultorilor.

Plățile întârziate și alte prevederi abuzive – interzise expres

Concret, hotărârea cuprinde un set de prevederi cu caracter imperativ, care vor face ca fermierii să se bucure de un tratament egal cu al celorlalți jucători de pe piață. În același timp, se estimează că, prin aplicarea ei, piața va deveni mai transparentă și astfel micii producători vor avea un acces mai facil la rafturile supermarket-urilor. Acest rezultat va fi atât în beneficiul fermierilor, cât și în cel al consumatorilor.

În primul rând, noua măsură instituie un set de interdicții categorice în ceea ce privește conținutul contractelor dintre furnizorii de alimente și magazine. Alte clauze sunt permise doar în urma unei negocieri între părți, fiind categoric excluse din contractele-tip.

În prima categorie, prima măsură este cea a inter­zicerii categorice a stabilirii unor termene de plată mai lungi de 30 de zile pentru produsele alimentare perisabile. Pentru a evidenția ce impact va avea această prevedere asupra fermierilor din România, nu vom spune decât că mulți dintre ei își primesc banii pentru legumele proaspete după 90 sau chiar 120 de zile.

O altă măsură care protejează producătorii de abuzuri este interzicerea anulării comenzilor de produse alimentare perisabile într-un interval prea scurt. Cu alte cuvinte, anularea comenzii nu se poate face când producătorul deja a recoltat marfa sau, și mai grav, a și încărcat-o. Lucru care s-a petrecut în mai multe cazuri în România, astfel încât zeci de tone de tomate, unele chiar bio, în loc să ajungă pe raftul magazinului au ajuns la fabrica de conserve, la un preț de câteva ori mai scăzut.

A treia interdicție categorică se referă la modificarea unilaterală sau retroactivă a contractelor. În acest mod, niciuna dintre părți nu va mai putea modifica, peste noapte, regulile jocului. Nici supermarket-urile nu vor mai putea schimba de la sine putere termenii contractelor (ceea ce a devenit o practică în România), dar, pe de altă parte, și producătorii vor trebui să dea dovadă de mai multă seriozitate.

În sfârșit, cea de-a patra interdicție categorică se referă la transferul riscului de degradare a produselor la furnizor. Multe dintre lanțurile de magazine practică acest lucru. Produsele care se degradează după livrare sunt scăzute de la plată, pierderea fiind suportată de către furnizor. Aceasta indiferent de condițiile de păstrare sau manipulare din magazine. Zeci de tone de produse s-au degradat în curțile magazinelor din România doar în ultimul an pentru că au fost lăsate în plin soare…

Acum magazinele vor trebui să depoziteze produsele recepționate în condiții optime, altfel vor fi obligate să suporte pierderile din propriul buzunar.

Fără retururi „obligatorii“

O altă categorie de prevederi este cea care, de principiu, interzice anumite clauze, dar totuși înțelegerea între părți poate să le facă aplicabile.

Prima dintre ele se referă la transferarea riscului nevânzării produselor la furnizor. Deocamdată uzanța este ca produsele nevândute să fie transferate, automat, furnizorului. Odată cu intrarea în vigoare a Directivei, fermierul va putea să accepte într-o măsură mai mică sau mai mare acest lucru. De asemenea, plățile pentru depozitare, listare și expunere nu vor mai fi de la sine înțelese. De principiu, perceperea lor este interzisă, dar se pot face înțelegeri între părți.

Furnizorul nu va mai putea fi obligat să participe la campaniile promoționale organizate de către magazin, nici chiar în situația în care aceasta include unele dintre produsele sale. La fel, nu va mai putea fi obligat să participe nici la campaniile de marketing ale distribuitorului.

„Pentru aplicarea acestor măsuri va mai fi nevoie și de crearea unor organisme la nivelul statelor membre care să fie investite cu autoritatea de a investiga și sancționa încălcarea acestei directive. Aceste organisme naționale vor trebui să colaboreze între ele, având în vedere dimensiunea multinațională a unor lanțuri de magazine, iar rezultatele activității lor ar trebui făcute publice. Astfel, rolul lor de a impune respectarea regle­mentării ar fi îndeplinit mai eficient“, a arătat Oliver Sitar.

Întrebat dacă se așteaptă la reacții dure în dezbaterile din Parlamentul European, Paulo Gouveia a răspuns: „Când am pornit campania pentru realizarea acestei directive am știut că ne angajăm într-o luptă grea. Sunt în joc interese mari și sume importante. Dar noi suntem pregătiți pentru un război lung și vom merge până la capăt!“

La rândul său, Oliver Sitar a declarat pentru cititorii revistei Lumea Satului: „Nu știu dacă această directivă va reprezenta un moment de cotitură în relația producători – distribuitori, dar cu certitudine că după adoptarea ei lucrurile se vor schimba foarte mult. Producătorii vor fi protejați, la fel și consumatorii, ceea ce va fi în beneficiul tuturor, până la urmă!“

Alexandru GRIGORIEV

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.