Economia României bate din nou China

De câțiva ani, dar mai ales în ultimii doi, economia României a crescut peste nivelul de așteptare a analiștilor, întrecând chiar și nivelul de creștere a celei mai performante economii mondiale – cea a Chinei. Și, firesc, ne putem întreba: cât de firească, dar mai ales cât de „sănătoasă“ este această creștere?

Datele, optimiste

Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. „Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier“, se arată în comunicatul INS. În plus, INS a anunţat că seria ajustată sezonier a PIB a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2017, publicată în 12 ianuarie 2018. Astfel, rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 2,0% la 1,7%, iar rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 2,6% la 2,4%. Comparativ, anul trecut, economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%, scrie Ziarul Financiar. Acesată creștere (teoretică) i-a luat în suprindere pe mulți, spun datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), care a revizuit în creştere la 6,1% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în acest an, în varianta de iarnă a Prognozei pe termen mediu 2017 – 2021, după ce, în toamnă, instituţia estima o creştere economică de 5,5% pentru 2018. Și Banca Mondială anunțase că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie. În privința Fondului Monetar Internaţional (FMI), în toamnă a revizuit de la 4,2% la 5,5% estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017. Și s-a înșelat…

Experții, îngrijorați

Este sau nu această creștere benefică pentru economia României? Agenția France-Presse este de părere că România are economia europeană cu cel mai puternic ritm de creştere graţie unui consum foarte ridicat… În plus, „neglijează investiţiile şi se pregăteşte pentru consecinţe dificile“, avertizează analiştii, citați de AFP. La rândul ei, Comisia Europeană arată într-un document că „principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi majorările salariale. Investiţiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv.“ Și Consiliul Director al BNR a discutat pe tema creșteii economice. „În evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil și în intervalul 2018-2019 principalul determinant al creșterii economice, în timp ce în cazul investițiilor se așteaptă un aport modest, în pofida ușoarei revigorări anticipate pentru 2018, iar în cel al exportului net o contribuție negativă notabilă, asociată cu o posibilă creștere a ponderii în PIB a deficitului de cont curent“, se arată în minuta publicată pe site-ul BNR. (…)

S-au exprimat din nou preocupări legate de structura creșterii economice și de nevoia redresării solide a investițiilor, condiționată însă nu doar de realizarea celor publice și de atragerea fondurilor europene, dar și de încrederea investitorilor, dependentă la rândul ei de evoluția fundamentelor economiei și de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanță și a celui legislativ, se arată într-un document al Băncii Naționale. În plus, nici cheltuielile bugetare cu mărirea salariilor bugetarilor nu sunt pe placul instituțiilor internaționale. În acest sens, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a lansat un avertisment dur faţă de creşterea deficitelor ca urmare a acestor majorări salariale, evocând spectrul unei supraîncălziri a economiei. Totuși, pentru populație rămâne o mare problemă: în ciuda creșterii economice „miraculoase“, România are cel mai slab nivel de viaţă din UE, după Bulgaria.

Alte semnale de alarmă

Agenţia de evaluare financiară Fitch arată într-un document că, „în timp ce economia operează peste capacitate, noi măsuri de relaxare fiscală riscă să sporească dezechilibrele macroeconomice, majorează potenţial presiunile inflaţioniste, slăbeşte competitivitatea şi adânceşte deficitul de cont curent, pe care îl estimăm în medie la 3,4% din PIB în 2018-2019, de la 2,3% din PIB în 2016“. „Cabinetul Vioricăi Dăncilă a prezentat programul său de guvernare, care include propuneri pentru noi reduceri de taxe, majorarea salariului minim şi a pensiilor. Acestea includ majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an până în 2020, creşteri anuale ale pensiilor în sectorul public, exceptări de la taxe pentru medici din 2019 şi eliminarea impozitului pe dividende. Programul readuce în discuţie o propunere de reducere suplimentară a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendată de precedentul premier pentru a îndeplini ţintele fiscale. Încă trebuie elaborate legi pentru aceste măsuri“, se arată într-un comunicat. Fitch avertizează că politica fiscală prociclică a sprijinit creşterea, dar a sporit riscul supraîncălzirii economiei.

Economie nefericită?

România este indicată de Bloomberg printre țările cu „economiile cele mai nefericite“ ale lumii, cu argumentul că se îndreaptă într-o direcție greșită, bazat pe datele economiștilor care estimează o inflație în creștere pentru acest an, informează Profit.ro. Clasamentul este realizat pe baza prognozelor naționale privind inflația și piața muncii și se concentrează asupra unui număr total de 66 economii mondiale. Firesc, ne putem întreba cum a ajuns agenția de presă Bloomberg la o asemenea concluzie? Simplu… Principalul argument ar fi faptul că România are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie din UE. Astfel, potrivi Eurostat, în luna ianuarie 2018 Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, cu 408 euro. Și asta în condițiile în care în vestul UE salariile minime sunt incomparabile cu cele din Est. Astfel, în Luxemburg salariul minim e de 1.999 de euro pe lună, în Irlanda de 1.614 euro, Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), iar în Germania şi Franţa salariile minime sunt în jur de 1.500 de euro pe lună. Cu alte cuvinte, teoretic economia crește, dar oamenii nu se pot bucura de această creștere pentru că buzunarele marii majorități tot cam goale sunt. Iar dacă la asta mai adăugăm și creșterea datoriei publice a României, tabloul este complet…

Datoria publică externă a României pe termen lung a crescut anul trecut cu 1,235 miliarde euro, ajungând la 33,53 miliarde euro, potrivit datelor BNR. Astfel, la finalul anului 2016, datoria publică externă a României a fost de 32,3 miliarde euro, în creștere cu 629 milioane de euro față de finalul lui 2015. În perioada ianuarie-decembrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,044 miliarde euro, ajungând până la 93,954 miliarde euro. Din aceasta, datoria externă pe termen lung a însumat 68,754 miliarde euro la 31 decembrie 2017 (73,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3% față de 31 decembrie 2016. Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2017 nivelul de 25,2 miliarde euro (26,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3% față de 31 decembrie 2016.

Bogdan PANȚURU