Pe hârtie, crește economia, scade sărăcia. În realitate, se întâmplă fix pe dos
O teorie simplă spune că o creștere economică trebuie să se reflecte în nivelul de trai al populației. De câțiva ani, guvernele României raportează creșteri economice în valuri; ba chiar în 2017 am fost pe prima poziție în UE și a doua sau a treia în lume ca performanțe economice. Bunăstarea însă n-a ajuns unde trebuie, adică la oameni. În 2011, an în care criza financiară bântuia încă prin țară, am avut mai puțini beneficiari ai venitului minim garanat. De atunci încoace, în mod paradoxal, cu fiecare creștere economică anunțată a crescut și numărul de asistați, deși logic procesul trebuia să fie invers.
În 2011, în al treilea an de criză economică, România plătea venitul minim garantat către 186.704 de familii/persoane singure, cheltuind, anual, 387.030.598 lei. În ianuarie 2017, potrivit datelor statistice, au primit venitul minim garantat 248.810 de familii sau persoane singure. În 2016, numărul mediu lunar a fost de 244.814 de beneficiari, iar suma anuală plătită s-a ridicat la 811.680.726 lei. Numărul asistaților a crescut așadar, pe fondul creșterii economice, cu 50-60 de mii de asistați, iar suma plătită s-a dublat din 2011 până în 2016. Această evoluție contrazice teoria economică simplă care spune că, într-o țară solidă, cu cât economia crește, cu atât scade sărăcia. Or, vedeți, la noi s-a întâmplat fix pe dos.
Moldova și Muntenia, fruntașe în asistați social
În 2011, în al treilea an de criză economică, România plătea venitul minim garantat către 186.704 de familii/persoane singure, cheltuind, anual, 387.030.598 lei. În ianuarie 2017, potrivit datelor statistice, au primit venitul minim garantat 248.810 de familii sau persoane singure. În 2016, numărul mediu lunar a fost de 244.814 de beneficiari, iar suma anuală plătită s-a ridicat la 811.680.726 lei. Numărul asistaților a crescut așadar, pe fondul creșterii economice, cu 50-60 de mii de asistați, iar suma plătită s-a dublat din 2011 până în 2016. Această evoluție contrazice teoria economică simplă care spune că, într-o țară solidă, cu cât economia crește, cu atât scade sărăcia. Or, vedeți, la noi s-a întâmplat fix pe dos.
Pe regiuni de dezvoltare, în 2016 cele mai mari sume și cei mai mulți beneficiari ai venitului minim garantat au fost în județele din Regiunea Sud-Est (Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău), Sud-Est (Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Prahova, Dâmbovița și Argeș) și Sud-Est (Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea și Constanța). În ianuarie 2017, pe județe, cel mai mare număr de asistați social au fost în Dolj – 15.351 de beneficiari, Buzău – 12.179, Bacău – 11.723, Galați – 11.490, Vaslui – 11.440 și Teleorman – 10.997.
Nu există date privitoare la profilul social al beneficiarilor venitului minim garantat. Nu se cunoaște nici care este media de vârstă. Se știe doar că, în condițiile Legii nr. 416/2001, au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistență socială familiile și persoanele singure care nu au alte resurse bănești. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la Indicatorul Social de Referință (ISR – al cărui cuantum este de 500 de lei) și are următoarele valori: 0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură; 0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane; 0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane; 0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane; 1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane; câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane care face parte din familie. Dreptul la acest venit minim garantat – odată obținut – nu mai este condiționat de plata taxelor și impozitelor pe bunuri la bugetul local. Beneficiarii VMG au, de asemenea, exclusivitate și la ajutoarele naționale și locale pentru încălzirea locuinței ori la cele alimentare sau la produse de igienă finanțate de Uniunea Europeană.
Maria BOGDAN
