Analize

Vânzările de Crăciun și Revelion restartează piața vinului

Share

După falimentul Murfatlar, cel de-al șaselea jucător din piață, industria vinului a revenit pe creștere în 2017, pe fondul vânzărilor semnificative de Crăciun și Revelion. Potrivit estimărilor KeysFin, piața vinului va depăși 385 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) și Austria (2,4 mhl) este printre puținele state europene care înregistrează o creștere față de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

Dacă în 2012 piața vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane de euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane de euro, pe fondul investițiilor semnificative realizate de producători și ca urmare a creșterii consumului.

Astfel că, după rezultatul negativ al industriei de anul trecut, de 26 de milioane de euro, industria vinului va reveni pe profit în 2017, iar sărbătorile vor avea un cuvânt decisiv.

„Vinul este una dintre băuturile preferate de români, iar de Crăciun și Revelion acesta nu lipsește de la mesele de sărbători. Toți jucătorii din piață și-au pus mari speranțe în această perioadă a anului, iar perspectivele sunt extrem de favorabile. Avansul consumului, stimulat de creșterea salariilor și sezonalitate, va îmbunătăți semnificativ balanțele comerciale ale majorității jucătorilor din piață“, afirmă experții de la KeysFin.

Potrivit acestora, „după două recolte slabe, România a revenit la un nivel ridicat de producție a vinului. 2018 se anunță încă un an de creștere, însă evoluția trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal și a deciziilor macroeconomice. Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluția vremii urmând să joace un rol semnificativ în nivelul afacerii. Vestea bună este că investițiile semnificative au făcut ca acest sector să își diminueze semnificativ factorul meteosensibil“.

Producția mondială de vin este estimată în acest an să ajungă la 246,7 mhl, după o scădere de 8,2% față de anul 2016, potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

Producția scăzută, în special în Europa de Vest, este cauzată de condițiile climatice nefavorabile.

Falimentul Murfatlar, studiu de caz privind riscul afacerilor

Falimentul Murfatlar, unul dintre jucătorii importanți din piața vinului, dovește faptul că industria este în continuare plină de provocări.

După ce, în 2016, a ocupat locul 6 în clasamentul industriei, cu o cifră de afaceri de 15 milioane de euro și o pierdere netă de 18 milioane de euro, compania a emis o notificare oficială de intrare în faliment în 2017.

Puse cap la cap, pierderile Murfatlar din ultimii patru ani s-au ridicat la aproape 50 de milioane de euro.

„Piața vinului se confruntă, ca multe alte sectoare, cu blocajul financiar. Plățile se fac greu, datoriile se achită la termene îndepărtate, iar multe companii ajung astfel în dificultate sau chiar în faliment“, afirmă experții de la KeysFin.

Datoriile comerciale de peste 760 de milioane de euro în 2016 au reprezentat anul trecut 54% din totalul datoriei companiilor din sector. Finanțarea bancară a reprezentat numai 9,2% din totalul datoriilor, ceea ce arată o dependență crescută de creditul furnizor.

„În aceste condiții, informarea constantă privind evoluția companiilor a ajuns să reprezinte o componentă esențială în dezvoltarea unui business predictibil și sănătos.

Să emiți o factură fără să te informezi despre sănătatea financiară a partenerului reprezintă o adevărată misiune imposibilă, cu consecințe direct la nivel financiar“, au mai declarat experții.

Un alt studiu KeysFin arăta, recent, că valoarea facturilor restante din economia românească a cres­cut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. În acest sens, se recomandă tuturor jucătorilor din piață care lucrează cu facturi cu plata la termen să apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

De asemenea, o analiză a sectorului din care fac parte este esențial a fi făcută anual pentru a-și face o idee cât mai clară despre evoluția acestuia și potențialele provocări viitoare. Adesea, în urma studiilor și analizelor de sector făcute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confruntă firmele și s-au putut face diverse acțiuni care să stabilizeze domeniul.

Topul jucătorilor din piața vinului

Potrivit studiului KeysFin, în piața vinului activau, anul trecut, 559 de companii (CAEN 1121 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor).

Cea mai mare parte a pieței (61%) a fost generată anul trecut de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro). În piață activau două companii mari (cu afaceri de peste 30 mil. euro), 88 de companii mici (mai puțin de 10 milioane de euro) și 440 de microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri anuală mai mică de două milioane de euro).

Datele financiare oficiale, comunicate la Ministerul Finanțelor, arată că Jidvei este liderul pieței, cu o cotă de 8,8%, și este urmat de Cotnari SA și Cramele Recaș, cu 8,1% și respectiv 7%. Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 milioane de euro anul trecut, ceea ce reprezintă 51% din piață. Cel mai profitabil jucător de pe piață este, de departe, Cramele Recaș, cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea și Crama Ceptura SRL urmează în clasament, primele două firme înregistrând 15%, respectiv 9,5% din profitul total al industriei.

Din perspectivă geografică, firmele din județul Vrancea reprezintă 14,5% din piață și sunt urmate de cele din București, Alba, Prahova și Iași (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea generează peste 61% din producția internă de vin.

Din punctul de vedere al forței de muncă, numărul mediu de salariați a scăzut cu 5% în ultimii 5 ani, la 6.170 în 2016, iar tendința este foarte probabil să continue pe termen mediu datorită investițiilor, mai ales în automatizarea proceselor de producție.

În funcție de tipul de companie, companiile medii au angajat 45% din forța de muncă în 2016, în timp ce în microîntreprinderi existau doar 737 de angajați (11% din total).

Adrian NEGRESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *