Parlamentul European. Aprobare finală pentru reforma Politicii Agricole Comune (PAC)

Share

  • Noua politică vizează îmbunătățirea biodiversității în conformitate cu legislația și angajamentele Uniunii în materie de mediu și climă.
  • 10% din plățile directe se alocă fermelor mici și mijlocii.
  • Rezerva permanentă pentru situații de criză se va folosi atunci când prețurile sau piețele devin instabile.
  • Încălcările dispozițiilor din dreptul muncii vor fi penalizate.

Parlamentul European a adoptat, la finele lunii trecute, planul de reformare a Politicii Agricole Comune (PAC), un proiect în valoare de 387 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027, care a făcut obiectul unor negocieri intense cu reprezentanții Comisiei Europene şi ai Consiliului UE.

Pe parcursul negocierilor privind pachetul de reformă legislativă, eurodeputații au subliniat că este esențial să se îmbunătățească biodiversitatea și să se respecte legislația și angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu și climă pentru a pune în aplicare Politica Agricolă Comună reformată (PAC), după cum se arată într-un document al Parlamentului European. Ea va intra în vigoare în 2023. Comisia va evalua dacă planurile strategice naționale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima și mediul. Statele membre vor trebui să se asigure că cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală și cel puțin 25% din plățile directe vor fi dedicate măsurilor de protecție a mediului și a climei.

Mai mult sprijin pentru fermele mici și tinerii agricultori

Eurodeputații s-au asigurat că fermele mici și mijlocii vor primi cel puțin 10% din plățile directe, iar tinerii agricultori cel puțin 3% din bugetul PAC. Ei au reușit să obțină, de asemenea, crearea unei rezerve permanente pentru situații de criză, cu un buget anual de 450 de milioane euro (în prețuri curente). Aceasta va fi folosită pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea prețurilor sau a pieței.

Mai multă transparență

În urma presiunii exercitate de Parlament, normele Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate mai bine, iar încălcările penalizate datorită cooperării dintre inspectorii de muncă naționali și agențiile de plăți din cadrul PAC. Informațiile despre beneficiarii finali ai sprijinului din partea Uniunii vor fi mai transparente datorită unui instrument al Uniunii de extragere a datelor. El va putea fi accesat de statele membre și va facilita identificarea riscului de fraudă prin verificări încrucișate ale informațiilor din bazele de date publice.

„Regulamentul privind planurile strategice“ a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 178 împotrivă și 57 de abțineri, „Regulamentul orizontal“, cu 485 voturi pentru, 142 împotrivă și 61 abțineri, iar „Regulamentul privind organizarea comună a pieței produselor agricole“ cu 487 voturi pentru, 130 împotrivă și 71 de abțineri.

În iunie, negociatorii Parlamentului UE, ai Comisiei Europene şi ai Consiliului UE au convenit asupra proiectului de reformare a Politicii Agricole Comune (PAC). Planul are o valoare de 387 de miliarde de euro şi urmează să fie finanțat prin Fondul european de garanții în agricultură (EAGF) şi prin Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală (EAFRD).

Responsabilii europeni, optimiști

Raportorul pentru „Regulamentul privind planurile strategice“, Peter Jahr (PPE, Germania), a declarat: „Prin aprobarea reformei PAC, garantăm securitatea planificării nu numai pentru statele membre, ci, mai presus de toate, pentru fermierii noștri europeni. Ne-am asigurat că noua politică agricolă este mai durabilă, mai transparentă și mai previzibilă. Noul model de performanță va reduce sarcina birocratică asupra fermierilor. Votul nostru de astăzi a arătat că dorim să protejăm și să promovăm fermele familiale, precum și oamenii care mențin și conservă peisajul cultural.“

Raportoarea pentru „Regulamentul orizontal“, Ulrike Müller (RE, Germania), a menționat: „Astăzi este o zi istorică pentru noua PAC, o zi în care avansăm către o politică agricolă mai ambițioasă din punct de vedere ecologic, mai conștientă din punct de vedere social și orientată către performanță. Noul model de performanță va garanta că PAC se va concentra mai mult pe atingerea obiectivelor sale și mai puțin pe simpla respectare a normelor. De asemenea, ne-am asigurat că plățile PAC sunt mai transparente și că interesele financiare ale UE sunt mai bine protejate. Această PAC va fi cu adevărat un succes.“

Raportorul pentru „Regulamentul privind organizarea comună a pieței produselor agricole“, Eric Andrieu (S&D, Franța), a afirmat: „Pentru prima dată de peste 30 de ani, datorită organizării comune a pieței în cadrul reformei PAC, reformele aprobate astăzi vor duce la o mai bună reglementare a pieței și nu la dereglementare. Putem fi mândri de cât de departe am ajuns deoarece progresele realizate sunt importante pentru fermieri, pentru sectorul agricol și pentru consumatori. Organizarea comună a piețelor este, cu siguranță, un prim pas în direcția cea bună.“

Românii, mai realiști…

În vreme ce unii europarlamentari văd în roz noile reforme proaspăt votate la Strasbourg, alții rămân cu picioarele înfipte în pământ și trag semnale de alarmă. Dacă verdele o să fie mai verde, iar răsăritul mai strălucitor la sate, să nu uităm că, în Pilonul al doilea – politica de dezvoltare rurală, s-au tăiat 15% din bugetul pentru dezvoltare rurală.

Într-o intervenție televizată, Achim Irimescu, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol, Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană, a rezumat obiectiv ce se dorește prin noua Politică Agricolă Comună votată: „Vrem ca fermierii să facă mai mult cu mai puțin, adică sunt solicitări mult mai mari, dar fondurile sunt mai reduse“. Într-o altă intervenție, Achim Irimescu a mai semnalat că „sunt cerințe care ne ridică mari semne de întrebare“. „Spre exemplu, există două strategii în Pactul Verde European, una fiind Farm to Fork, iar cealaltă fiind strategia pentru biodiversitate. În strategia pentru biodiversitate se propune ca 10% din fiecare fermă să fie scoasă de la producție și devotată biodiversității. Deci, practic, un fermier care deține 1.000 de hectare, pe 100 dintre ele nu mai are voie să cultive și trebuie să pună pădure sau pășune, deci să nu mai producă efectiv pentru agricultură. Este o provocare extrem de mare pentru că fermierii vor pierde sume importante în acest mod. Sigur, ei pot să primească subvenție în continuare pe suprafața respectivă, dar nu au valoarea adăugată din agricultură. Această măsură va intra în vigoare din 1 ianuarie 2023“, a menționat Achim Irimescu, recent.

Carmen Avram, europarlamentar, crede că „fermierul român va avea o Politică Agricolă Comună departe de perfecțiune și cu multe necunoscute, dar, măcar, va avea!“ Într-o declarație publicată pe pagina sa de Facebook, Carmen Avram atrage atenția asupra vocilor discordante, care încă se opun acestei adoptări. „Dar pe acele voci aș vrea să le întreb ce alternativă propun. Una care implică pierderea subvențiilor, falimente, abandonul fermelor și mâncarea dubioasă, din importuri transatlantice?“, se întreabă retoric europarlamentarul Carmen Avram.

Potrivit europarlamentarului Daniel Buda, într-o postare pe pagina sa de Facebook banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor, securității alimentare, dar și pentru păstrarea vitalității spațiului rural. „Noua PAC va contribui la un sector agricol sustenabil și va asigura o hrană de calitate, accesibilă pentru consumatori, dar și venituri corecte pentru fermieri“. Acesta a mai adăugat: „Îi îndemn pe fermieri să contribuie la realizarea Planurilor Strategice Naționale împreună cu autoritățile pentru că implicarea lor va duce la transpunerea problemelor reale din agricultură și găsirea celor mai bune forme de sprijin pentru acestea.“

Simona DAVID, Ion BOGDAN