Pactul verde european. Reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030

Share

Comisia Europeană a adoptat, la finele lunii iunie, mai multe propuneri în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări la păduri și medii urbane.


Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030. Aceste propuneri sunt propuneri legislative emblematice, care dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator“ și vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume, după cum se arată într-un document al CE.


Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esențial în evitarea prăbușirii ecosistemelor și în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității. Refacerea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiștilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE și a speciilor pe care le găzduiesc este o investiție esențială și eficientă din punctul de vedere al costurilor în securitatea alimentară, reziliența la schimbările climatice, sănătate și bunăstare. Similar, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistrăm deja din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor cauzată de pesticide.

Refacerea naturii până în 2050…

Comisia a propus, pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80% din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane. Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca, prin măsurile de refacere a naturii, să fie vizate cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate. Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate deoarece demersul de refacere nu împiedică desfășurarea activității economice. Acestea presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe, consideră experții Comisiei.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități. Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, iar suma de aproximativ 100 de miliarde euro va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5% până în 2050, o acoperire minimă de 10% a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25.000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Impunerea de planuri naționale

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare), care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea reprezintă transpunerea în practică a unui element-cheie al Pactului verde European: angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește inversarea declinului biodiversității și refacerea naturii. Propunerea este contribuția principală a UE la negocierile în curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferinței părților (COP 15) la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc la Montreal în acest an în perioada 7-15 decembrie.

Propunerea prezentată recent de CE, care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice, transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde și cu Strategia „De la fermă la consumator“, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.


„Auzim des de țintele ambițioase de sustenabilitate ale Comisiei Europene, de înjumătățirea consumului de pesticide, de reducerea utilizării îngrășămintelor și a vânzărilor de antibiotice până în 2030. În noul context geopolitic, se pune întrebarea dacă este firesc ca statele membre cu consumuri de inputuri chimice mult mai scăzute decât media UE, cum e cazul României, să fie supuse acestor exigenţe care le erodează capacitatea de a produce. Poate România să negocieze o soluţie rezonabilă pentru a rămâne pe piaţa agricolă globală?“ (APPR – Asociația Producătorilor de Porumb din România).

Ion BOGDAN