Comisia Europeană insistă cu Pactul Verde. Agricultura UE, afectată de noile norme privind emisiile industrial

Deși războiul din Ucraina părea a fi pus lucrurile în „pauză“, Comisia Europeană a prezentat luna trecută o altă piesă importantă din pachetul legislativ al Green Deal. Este vorba de propunerea de actualizare și modernizare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, „DEI“, considerată esențială în prevenirea și controlul poluării.

Normele actualizate sunt menite să ghideze investițiile industriale pentru obține o economie europeană nepoluantă, competitivă și neutră din punctul de vedere al climei până în 2050. Propunerile ar trebui să încurajeze inovarea, să recompenseze pionierii în domeniu și să contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE. Mai mult, revizuirea va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung și se anticipează că primele noi obligații pentru industrie vor intra în vigoare în a doua jumătate a deceniului.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, a declarat: „În 2050, activitatea economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să mai polueze aerul, apa și mediul în general. Propunerile de astăzi vor permite reduceri importante ale emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai mari ferme de creștere a animalelor din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind emisiile industriale, există acum certitudinea că viitoarele norme vor ghida investițiile pe termen lung, vor spori independența Europei din punctul de vedere al energiei și al resurselor și vor încuraja inovarea.“

La rândul său, comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius, spune că „aceste noi norme vor permite instalațiilor industriale la scară largă și creșterii intensive a animalelor să își joace rolul în atingerea obiectivului Pactului verde european și a ambiției de reducere a poluării la zero. Doar din măsurile privind fermele de creștere a animalelor, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5 miliarde euro pe an. Schimbările vor crea mai multe locuri de muncă, așa cum sectorul ecoinovării din UE a demonstrat cu succes în trecut. Măsurile care abordează în mod proactiv crizele legate de poluare, climă și biodiversitate pot face economia noastră mai eficientă și mai rezilientă.“

Reacții…

Având în vedere că invazia Rusiei în Ucraina a destabilizat și mai mult piețele agricole deja fragile, afectând prețurile la toate produsele de bază – inclusiv la produsele agroalimentare, fermierii europeni cer ca revizuirea legislației UE să se facă doar prin prisma asigurării sustenabilității, după cum se arată într-un document al Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Potrivit documentului, în cazul Directivei privind emisiile industriale, acest lucru înseamnă identificarea unui echilibru între atingerea obiectivelor de mediu preconizate (protejarea sănătății umane și a mediului), accesul la tehnologiile necesare și consecințele economice și sociale care decurg din costurile administrative și economice asociate acestor modificări.

Includerea sectorului de creștere a bovinelor în domeniul de aplicare a Directivei, stabilind praguri foarte scăzute pentru acest sector, în pofida unui deficit de experiență în abordarea acestor aspecte, va avea ca rezultat costuri administrative și economice ridicate (asociate unor modificări ale instalațiilor, autorizațiilor pentru animale și a serviciilor de consultanță, printre altele).

Fermele de creștere a păsărilor sau a porcilor care depășesc pragurile existente se confruntă cu o birocrație ridicată, care crește costurile de producție,  mai ales pe cele cu forța de muncă. Acestea vor avea nevoie de consultanți externi pentru a întocmi rapoarte anuale privind DEI. Chiar și înainte de revizuire, operațiunile din avicultură și sectorul suinelor reprezentau cea mai mare parte a instalațiilor autorizate în temeiul DEI, reprezentând peste douăzeci de mii (20.045) din cincizeci și una de mii de unități (51.615) de operatori aflați în domeniul de aplicare al DEI. Conform estimărilor, deși actuala Directivă privind emisiile industriale a acoperit până la 5% din exploatațiile de porci și păsări de curte din Uniunea Europeană, acest aspect s-a reflectat într-o proporție semnificativă în producția totală. Odată cu modificarea preconizată a pragurilor referitoare la instalațiile de păsări de curte și porcine, acest procent ar putea afecta peste 50% din exploatațiile acestor sectoare. Așadar, noile praguri nu abordează eficient problema poluării, deoarece vor duce doar la o scădere minoră a emisiilor de amoniac, creând, în același timp, o creștere imposibil de susținut a sarcinilor economice și administrative a operatorilor. În plus, costurile legate de cea mai bună tehnologie disponibilă implică investiții de peste douăzeci și cinci de ani pentru clădirile destinate creșterii animalelor, ceea ce contrazice evaluarea preliminară a impactului, care a anticipat doar efecte reduse și pe termen scurt. De asemenea, această evaluare inițială nu reușește să reflecte impactul social asupra fermelor care pot fi vizate și supuse unui control public negativ. Problema e că planurile Comisiei vor adăuga o povară semnificativă operatorilor din aceste sectoare, cum ar fi cel al cărnii de porc, care au trecut prin dificultăți economice majore de-a lungul timpului și care sunt agravate de criza actuală din Ucraina, apreciază Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Și, România?

În ceea ce privește România, se observă o tendință tot mai accentuată în a limita resorturile de mărire a capacităților de producție, de dezvoltare a fermelor zootehnice intensive. O asemenea măsură nu poate fi oportună în contextul în care tendințele și puterea de cumpărare a consumatorului îl fac pe acesta să aleagă la raft preponderent în funcție de preț. Piața are nevoie în continuare de produse agroalimentare de calitate și, în special, accesibile la preț. Este evident că fermele care pot asigura aceste prețuri avantajoase pentru consumator sunt cele mai vizate și cele mai dezavantajate de aceste noi ambiții care, în contextul actual este evident că sunt accelerate nerezonabil în detrimentul fermierilor, dar și al consumatorilor.

Este important ca, în această perioadă plină de provocări, fermierii europeni să nu fie supuși unor poveri suplimentare prin birocratizare și creșterea costurilor de producție și care, în final, se vor reflecta în nivelul ofertei și al prețurilor la raft.

Criza generată de pandemia Covid-19, combinată cu efectele altor două crize majore, cea energetică și cea generată de conflictul din Ucraina, anticipează o criză financiară cu impact în numerose sectoare. Prin urmare, este de neconceput să se impună să nu mai producem proteină vegetală sau animală, sub paravanul unor chestiuni de mediu, dar să se permită consumarea la nivel european a proteinelor sintetice sau de origine vegetală sau animală din țări terțe, cu standarde de producție mai scăzute, arată Alianța.

În concluzie, în raport cu aceste modificări, „Alianța, împreună cu celelalte organizații ale producătorilor agricoli europeni membre ale Copa-Cogeca, nu pot decât să își exprime dezacordul, mai ales că, din nou, Comisia nu a realizat sau prezentat niciun studiu de impact relevant înainte de a aduce aceste revizuiri“.

Bogdan PANȚURU