fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Organizaţiile Interprofesionale, în contextul noului PAC 2014-2020

Share Button

productie cerealeReforma Politicii Agricole Comune pentru cadrul multianual 2014-2020 se reflectă nu doar la nivelul fermelor şi asociaţiilor de producători, ci şi al organizaţiilor interprofesionale pentru un produs sau un grup de produse agroalimentare (OIPA-uri), al căror rol în gestionarea cererii şi ofertei pe filierele de produs trebuie să răspundă noilor tendinţe agroeuropene. În acest sens, la începutul lunii aprilie, s-a desfăşurat seminarul naţional „OIPA, în sprijinul actorilor pe filiere agroalimentare de produs“, ce a reunit reprezentanţii organizaţiilor recunoscute, ai celor aflate în curs de recunoaştere şi oficiali din cadrul Ministerului Agriculturii.

Rolul organizaţiilor pe piaţa agricolă

OIPA au luat naştere în actuala formă în 2008, după integrarea României în UE, fiind dezvoltate pe structura unor organizaţii asemănătoare existente în perioada de preaderare, şi sunt reglementate prin ordonanţa de urgenţă numărul 103 din 3 septembrie 2008 şi prin hotărârea de Guvern numărul 1068 din 23 septembrie 2009. Conform acestor legi, OIPA au la bază încheierea de acorduri între organizaţiile profesionale din cadrul aceleiaşi filiere de produs agroalimentar, în scopul creării unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, prin dezvoltarea unui sector agroalimentar competitiv şi în concordanţă cu aşteptările consumatorilor. Înfiinţarea unei OIPA are loc la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul organizaţiilor profesionale de pe filiera de produs care urmăresc îndeplinirea a două sau mai multe obiective din cele propuse de legea cadru din 2008. Totodată, ca să fie recu­noscute legal, OIPA trebuie să fie reprezentative la nivelul filierei de produs. „OIPA este consi­derată reprezentativă la nivel naţional în cazul în care membrii organizaţiilor profesionale care o compun reprezintă, în expresie valorică, cel puţin 30% din activităţile economice de producţie, procesare şi comercializare raportate la totalul valorii activităţilor economice de producţie, procesare şi comercializare la nivelul filierei produsului agroalimentar“, se precizează în hotărârea de guvern. Rolul acestor organizaţii este de a acţiona pentru consolidarea capacităţii membrilor organizaţiilor profesionale de a se organiza şi de a participa activ în procesul decizional, local şi central, ele fiind consultate de Ministerul Agriculturii în privinţa reglementării politicilor de filieră.

Dezorganizarea şi birocraţia limitează acţiunile organizaţiilor pe filiera de produs

Deşi OIPA au o importanţă strategică în implementarea şi dezvoltarea proiectelor la nivelul sectoarelor agricole şi de procesare, unele dintre filierele de produs nu beneficiază de reprezentare, în timp ce altele sunt complet dezorganizate. Dacă filierele OIPA de producţie de carne, vinificaţie şi produse ecologice sunt bine structurate şi dezvoltă deja strategii la nivel sectorial, nu acelaşi lucru se poate spune despre sectoarele miere şi zahăr, unde mai multe asociaţii concurează pentru înfiin­ţarea OIPA, unii dintre reprezentanţii acestora cunoscându-se pentru prima oară la seminarul de la începutul lunii. Alte OIPA, cum este cazul filierei cartofului, contestă datele INS care supradimensionează anumite sectoare de producţie şi astfel determină nerecunoaşterea asociaţiei din domeniu. „În anul 2013, din punctul de vedere al organizării asociaţiilor interprofesionale din agricultură şi industria alimentară lucrăm mai prost decât în 2003. Întâi s-au constituit OIPA, pe urmă a venit o legislaţie care a transformat OIPA în consilii pe produs şi de trei ani s-a revenit la OIPA. În ultimul timp s-au constituit foarte multe asociaţii şi federaţii care, de fapt, nu au reprezentativitate şi care influenţează dialogul care se constituie instituţional între reprezentanţii producătorilor şi MADR şi de aici s-a pierdut foarte mult din atribuţiile pe care organizaţiile interprofesionale ar trebui să le aibă“, a declarat Aurel Popescu, preşedinte OIPA – filiera cereale.

De la evaziune fiscală la lipsa unui cadru legislativ coerent

Lipsa trasabilităţii şi a unui cadru legislativ coerent, nerespectarea contractelor şi evaziunea fiscală sunt principalele probleme identificate de reprezentaţii OIPA la nivelul filierelor de produs în cadrul seminarului. Astfel, în sectorul legume-fructe, după cum susţine Aurel Tănase, preşedintele PRODCOM, comportamentul speculativ al producătorilor şi lipsa trasabilităţii determină o inconsecvenţă a întregului sector, de la producător până la procesator şi cumpărător. „Luând în calcul doar un singur produs, roşiile, România consumă anual peste 50.000 de tone de pastă de tomate, din care sub 50% sunt produse în România. Nu facem altceva decât să susţinem agricultura din alte ţări“, a subliniat Aurel Tănase. De departe, cele mai multe probleme se înregistrează la cultura cartofului, unde, conform Luizei Mike, directorul SCDC Târgu-Secuiesc, s-a ajuns ca mulţi ţărani să cultive de mai bine de 10 ani „sămânţa din beci“ sau să o importe din Polonia, care s-a aflat mulţi ani sub carantină, fără ca la graniţă să mai existe control fitosanitar. Mai mult decât atât, întreaga filieră de produs este dominată de evaziune fiscală: „Cei care cumpără cartofi cu camioane nu vor facturi, nu vor să fie găsiţi de garda financiară, îi evită pe toţi producătorii care vând cu acte. Cei de la Lunguleţu vin şi cumpără cartofi de la noi fără factură sau, mai rău, vin cartofi din afară cu preţ de 0,1 ban în graniţă, ceea ce este imposibil. Problema este mare, suprafaţa de la APIA este de 60-70.000 de hectare iar cei de la INS vorbesc de 250.000 de hectare. Nu ai cum să faci un plan pentru cultura de cartof când autorităţile nici măcar nu ştiu cât se cultivă“, a explicat Luiza Mike.

O altă problemă majoră ţine de legea contractelor care este arareori respectată. „Noi, în cadrul OIPA, încheiem acorduri interprofesionale cu reprezentanţii producătorilor agricoli, prin care aceştia se angajează să vândă producţia în anumite condiţii şi la un anumit preţ. Dacă la recoltare preţul e mai mare nu se respectă prevederea din acord, dacă la recoltare e preţul mai mic nu se respectă prevedere din acord pentru că ori producătorii agricoli ori reprezentanţii industriei, profitând de faptul că legea contractelor e vulnerabilă, nu respectă înţelegeri anterioare. Dacă vrem să facem treabă trebuie să facem modificări în legislaţie astfel încât contractele să fie respectate“, a subliniat Aurel Popescu.

Simplificare, finanţare şi reorganizare – principalele cereri ale OIPA

Principalele solicitări ale reprezentanţilor OIPA faţă de MADR, pentru următorul interval de timp, au urmărit simplificarea cadrului legislativ astfel încât acesta să fie adaptat la necesităţile actualelor organizaţii interprofesionale, finanţarea OIPA prin noul PNDR şi reorganizarea Ministerului Agriculturii pentru fiecare filieră de produs, astfel încât fiecare OIPA să aibă un corespondent în instituţia statului. În acest sens, Alexandru Jurconi, reprezentatul ProAgro, a prezentat o minută a unei posibile noi legi care să reglementeze funcţionarea organizaţiilor interprofesionale.

Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul MADR, prezent la eveniment, a întărit ideea că reprezentanţii Ministerului Agriculturii doresc, la rândul lor, simplificarea procedurilor legislative, însă acestea trebuie armonizate cu cadrul jurisprudenţei europene şi în special cu PAC 2014-2020. Totodată, el a semnalat că este necesară o mai bună comunicare instituţională între OIPA şi minister. În ceea ce priveşte celelalte două solicitări ale reprezentanţilor filierelor de produs, Achim Irimescu a declarat: „Intenţiile UE sunt de a se axa pe asociaţiile de producători, nu este departe momentul în care acestea vor distribui bani către membrii organizaţiilor. Şi e normal să fie aşa. Eu sincer nu văd ca OIPA să poată fi finanţată pe bani europeni, cel puţin nu în acest moment. Organizarea ministerului putem să o gândim în multe feluri, însă nu este plauzibilă o restructurare în acest moment. Totuşi, cred că în cadrul Direcţiilor Generale putem avea un responsabil pentru relaţia cu OIPA“.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.