Noua economie europeană și transformarea economiei românești

CursdeGuvernare a organizat conferința cu tema „Noua economie europeană și transformarea economiei românești“, unde a fost analizat ritmul de trecere la o economie verde. Aici au fost analizate în context și schimbările economiei românești în domenii precum energia, industria auto, industria și infrastructura reciclării, tehnologizarea IMM-urilor și altele.

Siegfried Mureșan, președinte al Grupului de lucru pentru buget și politici structurale al PPE, a declarat: „Tranziția spre o economie verde a devenit una dintre prioritățile Uniunii Europene. Pentru a evita probleme schimbării climatice e nevoie de reducerea bioxidului de carbon și gaze de seră, îmbunătățirea eficienței energetice și din alte domenii conexe. Dorim această tranziție într-un ritm cât mai rapid, de aceea e nevoie de o colaborare între toate industriile în conformitate cu politica europeană, iar obiectivele trebuie stabilite cât mai precis. Uniunea Europeană a stabilit că până în anul 2050, trebuie să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, adică să nu emită mai mult dioxit de carbon decât poate natura absorbi și decât poate stoca. Iar până în anul 2030 să existe o reducere cu 30% a dioxidului de carbon față de anul de referință. Vom avea nevoie de investiții anuale la nivelul întregii Uniuni Europene de cca. 400 de miliarde de euro. Fără resursele necesare, această tranziție nu va avea un succes. De asemenea, UE va cheltui în următorii ani 1.800 mld euro din bugetul de bază și din noul fond UE destinat redresării și rezilienței. La nivelul bugetului UE, vor fi alocați 25% din bani pentru proiecte verzi și ne propunem să creștem sumele cu până la 30% în anul 2027. Prin lege se va stabili ca 37% din resursele facilităților de reziliență să meargă către proiecte cu impact direct asupra mediului înconjurător. Am stabilit să mergem pe 6 direcții: tranziția spre economie verde, tranziție spre economie digitală, competivitate, coeziune teritorială și socială, reziliență instituțională și tineret.“

De asemenea, în cadrul discuției a fost evidențiat faptul că România va beneficia de cca. 2 mld euro din bugetul UE pentru tranziția verde. Iar fondul va merge către 6 județe în care tranziția spre o economie verde necesită fonduri de urgență – Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Prahova, și Galați. După cum lesne se poate observa, este vorba în principal de județele care s-au consacrat prin minerit. Totodată, pe lângă fondul spre o economie verde se va crea și un fond pentru climă.

Un proces ce nu poate fi oprit

Răzvan Nicolescu, președinte al Asociației pentru Energie Curată şi Lupta Împotriva Schimbărilor Climatice, a adăugat: „Am observat că există un interes semnificativ al celorlalte țări pentru investiții în tranziția energetică din România, un lucru bun având în vedere nebunia cu care ne confruntăm aici. Trebuie să înțelegem că, dacă în următorii 3-4 ani ne vom adapta la o tranziție verde și ecologică, vom culege roadele zeci de ani de aici încolo. Tranziția energetică este un proces care nu poate fi oprit, chiar dacă există tentații la nivel global. Iar schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă cu care omenirea se confruntă. Consider că obiectivele de tranziție energetică la nivel european sau global ar putea fi ratate din anumite motive: lipsă de leadership, lipsă de pragmatism, lipsă de solidaritate. România, pentru a fi în categoria «câștigătoare», necesită o readaptare a economiei la noul context. Acest lucru poate fi făcut prin utilizarea celor câteva zeci de miliarde într-o manieră inteligentă. Dacă luăm acești bani pentru a produce în România anumite echipamente, anumite tehnologii care sunt cerute de tranziția energetică, atunci vom fi în categoria «câștigătoare». Avem tot ce ne trebuie pentru asta deoarece în România există multe resurse. În plus, în domeniul energetic avem o lungă istorie. De asemenea, este important să fim în așa-zisa «alianță a bateriilor» și să dezvoltăm acest domeniu al acumulatorilor. Acest lucru poate fi făcut prin deschiderea unor mine de unde să extragem mineralele necesare la producția acumulatorilor necesari pentru autovehiculele electrice, de exemplu. Se pot face lucruri dacă există planificare și preocupare.“

Totodată, la conferința „Noua economie europeană și transformarea economiei românești“ a participat și Monica Hodor, directorul general al companiilor E-Distribuție, care a explicat: „Criza declanșată de Covid a schimbat rolul central al distribuitorilor de energie electrică. Indiferent de context, oamenii au avut energie în toate activitățile. Avem în față cea mai bună cale de a ne transforma, prin digitalizare și tehnologii ale viitorului. Tranzacția energetică trebuie să se bazaze pe electricitatea din resurse regenerabile distribuită eficient. Sistemul energetic UE se va baza din ce în ce mai mult pe capacități de producție din surse eoliene sau solare care se produc aproape de locurile de consum. Nu vor mai domina centralele foarte mari. Consumatorii se vor bucura de interconectivitate la nivel mult mai mic și mai descentralizat, iar acest lucru se poate face prin investiții.“

În ultima perioadă, autoritățile au demonstrat o mare conștientizare a necesității tranziției spre o economiei verde. Și, cel mai important, atât cei din mediul privat cât și public se pregătesc de adaptarea la noile concepte.

Liliana POSTICA