Gazele, preț dublu în această iarnă
O creștere record a prețurilor la energie electrică a împins costurile în Europa la nivelurile maxime ale ultimilor ani. Asta deja se știe, semnale de alarmă venind de peste tot. Ce se va întâmpla la iarnă în România, mai ales cu prețurile la gazul metan?
România a înregistrat o creștere a inflației în luna august la 5,25%, de la 4,95% în iulie, în mare parte din cauza creșterii prețurilor la gaze și electricitate. Iar în timpul iernii s-ar putea să fie și mai rău. Potrivit lui Zoltan Nagy Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare a Pieței de Energie (ANRE), prețul gazelor naturale pentru consumatorii finali rezidențiali se va dubla în următorul sezon rece față de anul trecut. De altfel, prețul gazelor a început să crească la începutul verii, când a devenit din ce în ce mai clar că în Europa nu existau suficiente rezerve pentru a permite realimentarea obișnuită a depozitelor epuizate în timpul iernii. „Toată vara am avut întârzieri în ceea ce privește stocarea“, a declarat Alfred Stern, directorul general al producătorului austriac de petrol și gaze OMV AG.
Astfel, potrivit lui Bogdan Maioreanu, analist eToro, „unul dintre motivele creșterii prețurilor gazelor este limitarea exporturilor de gaze de către cel mai mare furnizor european, Rusia, din cauza cererii interne ridicate, a unui acord de a tranzita mai puțin combustibil prin Ucraina și a unor posibile întreruperi ale producției.“ Un alt motiv este relansarea economiilor asiatice, care generează o concurență mai mare cu Europa pentru transportul de gaze naturale lichefiate (GNL), ceea ce forțează creșterea prețurilor. Analiștii estimează că nivelurile de gaz din depozitele europene sunt „mult sub media ultimilor cinci ani“. Întrucât gazul este utilizat și în producția de energie electrică, penuria a dus la creșterea prețurilor la electricitate.
Mai scumpe ca petrolul
Vremea uscată și caldă, cu viteze reduse ale vântului, agravează problema în Europa, limitând producția de energie din surse regenerabile, ceea ce sporește producția de energie pe bază de combustibili fosili, ducând la creșterea prețului cărbunelui cu peste 70% în acest an. Pentru a compensa poluarea, cererea crescută a împins prețul certificatelor de emisii de carbon la 62,75 EUR, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Producția internă de gaz în Europa este, de asemenea, în declin iar prețurile gazelor naturale sunt atât de ridicate încât se tranzacționează, echivalând cantitățile, la prețuri mai mari decât ale țițeiului.
Planul „Emisii Nete Zero până în 2050“ complică și mai mult lucrurile. Într-un raport, Agenția Internațională a Energiei afirmă că, după ce au scăzut cu 1% în 2019 și cu 3,5% în 2020, se preconizează că emisiile de CO2 din sectorul energiei electrice vor crește cu 3,5% în 2021 și cu 2,5% în 2022, ceea ce le-ar duce la un nivel maxim istoric. Prin urmare, sunt necesare acțiuni politice mai puternice pentru a reduce emisiile, ceea ce înseamnă că „producția de energie electrică pe bază de cărbune trebuie să scadă cu peste 6% pe an, fiind înlocuită parțial de gaz, care crește cu aproximativ 5% pe an“. Acest lucru constituie un argument puternic pentru o creștere suplimentară a cererii și a prețurilor la energie, explică analistul eToro.
Bogdan PANȚURU
