Noi politici agricole care vizează România. Cercetarea, noua vedetă a PAC

Începutul toamnei a marcat reînceperea dezbaterilor la Bruxelles pe marginea noului PAC, imaginându-se noi strategii sau „șlefuirea“ celor aflate deja în dezbatere. Și bineînțeles că în centrul tuturor discuțiilor se află banii, dar și modernizarea agriculturii cu ajutorul noilor tehnologii. Mai jos spicuim câteva dintre subiectele de interes care vizează și agricultura românească.

Cercetarea, pe primul loc

În aceste luni au loc dezbateri intense asupra finanțării sectorului agricol european în următoarea perioadă. Comisia Europeană a prezentat în mai propunerea sa de buget pentru următorul cadru financiar multianual, respectiv pentru perioada 2021-2027, iar organizațiile de fermieri au spus că planurile Executivului UE nu sunt prea ambițioase, mai ales în ceea ce privește finanțarea inovației.

De aceea, UE va aloca direct 10 miliarde de euro pentru cercetare în domeniul agricol. Într-un interviu acordat Euractiv, Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, susține că UE va aloca sume importante direct pentru cercetare în domeniul agricol prin Politica Agricolă Comună (PAC), dar va lăsa la latitudinea statelor membre finanțarea noilor tehnologii și alocarea de fonduri pentru digitalizare. „UE este un lider mondial în ceea ce privește inovarea în agricultură – lucru ușor de observat prin productivitatea fermelor, dar provocarea este transmiterea tuturor inovațiilor din teorie în practică, consideră comisarul Hogan, care adaugă că acest lucru se realizează prin Parteneriatul European pentru Inovare, o parte esențială a PAC“, explică Hogan.

PAC și tehnologiile digitale

„Propunerea Comisiei pentru viitoarea PAC pune în centrul atenției inovația și, mai specific, digitalizarea. Fiecare stat membru va trebui să explice ce intenționează să facă pentru a stimula utilizarea resurselor de consultanță, pentru a îmbunătăți adoptarea inovațiilor și tehnologiilor digitale (agricultura de precizie sau utilizarea sateliților)“, a explicat Phil Hogan în interviul pentru Euractiv. Iar angajamentul Comisiei în preluarea tehnicilor digitale este arătat chiar de propunerea de a crește bugetul pentru cercetare în domeniul agricol cu 10 miliarde de euro, o parte semnificativă urmând a fi alocată chiar pentru cercetări în domeniul agriculturii de precizie, a adăugat Hogan. Investiția majoră în cercetare are drept scop nu doar descoperirea unor noi tehnici, ci și transferul acestora din laboratoare în ferme, pentru a menține nivelul ridicat de competitivitate a fermierilor europeni. „Digitalizarea va schimba agricultura în multe feluri, de la o utilizare mai eficientă a unor inputuri, precum îngrășămintele, la utilizarea echipamentelor autonome (roboți și tractoare fără șoferi) sau la schimbări în lanțul de furnizare“, amintește comisarul european pentru agricultură.

Brexitul obligă…

Ieșirea Marii Britanii din UE lasă bugetul Uniunii cu o gaură de circa 12 miliarde de euro anual. În aceste circumstanțe, politicile tradiționale ale UE – politica agricolă și cea de coeziune – nu puteau scăpa neafectate. Bugetul total al PAC va fi mai mic decât în actualul cadru financiar (2014-2020), dar scăderea nu este de mare amploare. „Prioritatea mea a fost să ocrotesc pe cât posibil subvențiile directe, care sunt necesare pentru veniturile fermierilor. Dar, dat fiind că obiectivele PAC post-2020 sunt simplificarea și modernizarea, inovația va avea un rol proeminent“, a spus Phil Hogan. „Investițiile pentru cunoștințe și inovație asigură productivitatea pe termen lung. De aceea, este absolut firesc să concentrăm sprijinul spre inovație“, a adăugat comisarul european. Totuși, în viitoarea Politică Agricolă Comună Comisia Europeană vrea să dea mai multă libertate statelor membre în distribuția fondurilor. Cu alte cuvinte, Executivul european stabilește anumite domenii în care trebuie adoptate măsuri, dar este la latitudinea statelor membre cum rezolvă situațiile specifice. „Experiența actualei PAC, aplicată în 28 de state membre cu climate, metode de producție și tradiții diferite, arată că Bruxelles-ul nu mai poate determina ce trebuie să facă fiecare stat membru“, a explicat comisarul Phil Hogan. De aceea, în noua PAC statele UE vor construi programele de sprijin adecvate pentru a susține digitalizarea. „România, și nu Bruxelles-ul, va decide cum să procedeze“, potrivit comisarului Hogan.

Cresc plățile directe

Revenind la oile noastre, trebuie consemnat că este aproape cert că plăţile directe pentru fermierii români vor creşte prin propunerea făcută pentru bugetul agriculturii post 2020. „Oamenii vor să ştie care va fi bugetul după 2020, având în vedere că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Acest fapt va avea drept consecință 12 miliarde de euro în minus la bugetul total al Uniunii Europene. Propunerea pe care am făcut-o pentru bugetul agriculturii post 2020 înseamnă pentru fermierii români o creştere pe plăţile directe. Am reuşit să facem ceva pentru a micşora această diferenţă între fermierii din vestul şi cei din estul Europei. Sigur vor fi şi negocieri în următoarele luni şi vom realiza mai mult sub președinţia României de la 1 ianuarie 2019. Am să amintesc şi de finanţarea de coeziune crescută cu 8%, deci comisarul pe care îl cunoaşteţi a făcut o treabă bună pentru România“, a declarat recent Phil Hogan. Potrivit acestuia, cu ajutorul Băncii Europene de Investiţii şi al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din România pot fi mobilizate sume importante pentru accesul la credite pentru fermierii români.

Credite mai multe și mai bune

Se știe că anul trecut România a obţinut 126 de milioane de euro printr-un acord de finanţare derulat prin Fondul European de Investiţii (FEI), bani destinaţi fermierilor români pentru a putea beneficia de credite de investiţii şi de dezvoltare în condiţii avantajoase. Recent, FEI a selectat patru bănci din România în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol românesc. Băncile vor acorda finanțări de peste 150 milioane de euro, inclusiv de la bugetul UE pentru fermieri. Cele patru bănci selectate sunt Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank. Ele vor acorda finanțări în valoare de peste 150 milioane de euro, din care 87 milioane de euro de la bugetul Uniunii Europene, pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural. „Accesul la creditare este esențial pentru ca agricultorii să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri“, a declarat Phil Hogan. FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor.

Bogdan PANȚURU