Nivelul de risipă alimentară a scăzut cu 4% din 2016
Securitatea alimentară rămâne o problemă importantă a secolului XXI, pentru combaterea risipei alimentare fiind nevoie de educație, în primul rând. Deși se tot discută, se analizează cifre, se realizează alte statistici și se organizează dezbateri aprinse și mese rotunde – mai rare ca acum din cauză de COVID-19 –, măsurile întârzie să fie luate. Iar timpul trece. Resursele se duc și ele. Însă, există și o veste bună! Soluțiile pot fi găsite chiar de noi, trebuie însă să vrem. Și vrem pentru că orice risipă înseamnă mai puțini bani la bugetul gospodăriei. Banii aruncați la gunoi pot fi economisiți pentru vacanța de vis, un gadget de ultimă generație, accesorii vestimentare sau ceva pentru copii, casă…
Risipim mai puține alimente în prezent, dar tot risipim. Ce transformăm în deșeuri și cât ne costă risipa alimentară ar trebui să ne dea de gândit.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că risipim mai puține alimente în mediul urban, nivelul de risipă alimentară în gospodăriile din mediul urban fiind mai scăzut cu 4% începând cu anul 2016. „Fenomenul indică o responsabilitate a populației față de consumul de alimente, deși puterea netă de cumpărare a crescut în perioada 2016-2020 cu aproximativ 30%“, precizează Cornel Bertea Hanganu, consilier Guvernul României, Departamentul de Dezvoltare Durabilă, cel care a realizat analiza pe baza datelor INS. Studiul mai arată că nu se poate exclude o anumită influență a pandemiei de COVID-19 din 2020, care probabil „a accentuat tendința de moderare a achizițiilor de alimente în rândul populației, dar impactul nu trebuie exagerat, dat fiind că sectorul agroalimentar s-a dovedit a fi printre cele mai reziliente în această perioadă.“
Ce risipim mai mult
Datele din 2016 și 2020 arată că produsele de panificație și mâncărurile preparate acasă au cel mai mare risc de risipă. Totuși, tendința de risipire a alimentelor a scăzut în 2020, comparativ cu 2016, la toate categoriile de produse, cu procente semnificative la produsele de panificație (scădere de 63,8% față de 2016), ca și la mâncărurile pregătite în gospodărie (scădere de 61,11% față de 2016). „În privința risipei alimentare, românii au o percepție și un comportament corecte, în sensul în care încearcă evitarea aruncării alimentelor. Acest comportament este consecința păstrării unui model conservator-tradițional în familia românească. Comportamentul chibzuit de gestionare a alimentelor este, însă, și consecința veniturilor mici din societatea românească și a prețurilor relativ ridicate ale alimentelor“, mai spune Cornel Bertea Hanganu.
Din ce cauză
Principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se gătește într-o cantitate prea mare (44%). Este important de subliniat procentajul foarte mic (1%) al celor care apreciază că „hrana este foarte ieftină și nu contează cât se cumpără“. Procente moderate, de 11% și respectiv 8%, se înregistrează la răspunsurile „merg rar la cumpărături și cumpăr cantități mari“ și „nu fac listă de cumpărături“.
Cât ne costă transformarea hranei în deșeuri
Pentru a înțelege dimensiunea risipei alimentare este nevoie de colectare, analiză și modelare a datelor privind deșeurile alimentare până în prezent, generând o nouă estimare a risipei alimentare mondiale privind alimentele la nivel de țară. Deșeurile alimentare împovărează și sistemele de gestionare a deșeurilor, exacerbând nesiguranța alimentară. De altfel, deșeurile pot deveni un contributor major la cele trei crize planetare ale schimbărilor climatice, ale pierderii naturii și biodiversității, precum și ale poluării. Putem preîntâmpina aceste aspecte dacă suntem atenți la ceea ce cumpărăm și gătim creativ folosind alimentele existente în gospodărie. Reducerea deșeurilor alimentare oferă câștiguri multiple pentru oameni și planetă, îmbunătățind securitatea alimentară, abordând schimbările climatice, economisind resurse și reducând presiunea asupra solului, apei, biodiversității și sistemelor de gestionare a deșeurilor.
Problema risipei alimentare este legată de toate aspectele vieții, în egală măsură de: economie, mediu, educație. Până la 50% din toată risipa alimentară este produsă de consumatorii individuali din mediul urban, iar cifrele arată că „aruncăm“ pe hrană 40% din venituri, din care ajung direct la coșul de gunoi în jur de 33-50%. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, adică aproximativ o jumătate de kilogram.
Cămara inteligentă, o soluție pentru combaterea risipei alimentare
Conștienți că risipa alimentară poate fi rezolvată cu cap, câțiva elevi din clasele a XI-a și a XII-a din Galați au construit cămara inteligentă. Aceasta este un dispozitiv care realizează un management eficient al alimentelor pentru a preveni risipa de mâncare. Dovadă că elevii din Galați au avut o idee excelentă este chiar premiul obținut! Proiectul le-a adus elevilor români locul 6 mondial și locul 3 în Europa la Olimpiada Internațională de Robotică în urmă cu trei ani, în 2017. Cei trei liceeni – Vener Andrei, Robert Enache și Alexandra Buruiană – au dezvoltat un robot cu ajutorul căruia oricine dorește își poate organiza cămara cu alimente. Dispozitivul recunoaște diverse date pe care le obține scanând un cod QR: numele produsului, data de expirare și temperatura la care trebuie păstrat. Foarte interesant este faptul că acest prototip nu doar așază alimentele pe rafturi în funcție de informațiile pe care le deține, dar poate chiar să recomande rețete culinare, oferind astfel prioritate produselor ce urmează să expire mai rapid.
Simona-Nicole DAVID
