Îngrăşămintele scumpe, risc major la adresa securităţii alimentare

Share

O serie de culturi agricole importante din întreaga lume sunt în pericol, după ce livrările limitate şi preţurile crescute la îngrăşăminte i-au făcut pe fermieri să limiteze cantităţile folosite, ceea ce majorează riscurile la adresa securităţii alimentare mondiale, dar şi temerile privind inflaţia, potrivit unei analize Reuters preluate de financialintelligence.ro.

Preţurile la îngrăşăminte au explodat în 2021, pe fondul cererii crescute şi al ofertei limitate, în condiţiile în care preţurile record la gaze naturale şi cărbune au dus la închiderea unor fabrici de îngrăşăminte cu un consum mare de energie. De exemplu, preţurile la uree au crescut cu peste 200%, iar la fosfat de diamoniu (DAP) aproape s-au dublat.

Având în vedere că preţurile mondiale la alimente sunt deja la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, creşterea costurilor cu îngrăşăminte nu va face decât să crească presiunile asupra accesibilităţii alimentelor, în special în economiile care se bazează pe importuri, iar bugetele care sunt deja la limită vor lăsa un spaţiu limitat de manevră pentru subvenţiile guvernamentale, susţine Frederic Neumann (foto), director de cercetare la HSBC. „Într-un moment în care COVID-19 a provocat decese şi a distrus mijloacele de trai pentru milioane de persoane, creşterea costurilor cu alimentele îi loveşte deosebit de grav pe cei săraci. Aceasta creşte riscurile ca preţurile mari la îngrăşăminte să îi afecteze nu doar pe fermieri, ci să fie trecută pe seama consumatorilor prin preţuri mai mari la alimente“, susţine Neumann.

Prețurile la alimente, nivel record

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a calculat că indicele mondial al preţurilor la alimente este la cel mai ridicat nivel de după 2011, când preţurile mari la alimente au stimulat „Primăvara arabă“, un val de proteste şi revolte care a traversat Orientul Mijlociu. Pe acest fundal, fermierii din întreaga lume sunt presaţi să majoreze livrările de alimente. Cu toate acestea, analiştii subliniază că oferta limitată de îngrăşăminte se va agrava la începutul anului următor. Fermierii din Europa, America de Nord şi Nordul Asiei ar trebui să îşi majoreze achiziţiile de îngrăşăminte înaintea campaniei de primăvară, însă o serie de producători importanţi de îngrăşăminte, precum China, Rusia şi Egipt, au limitat exporturile pentru a-şi asigura aprovizionarea pieţei interne.

„Majoritatea stocurilor de uree sunt acum contractate, ceea ce înseamnă că producătorii vor fi în situaţia de «sold out». Producătorii încep noul an cu un nivel foarte scăzut de stocuri nevândute şi se vor confrunta cu o cerere mondială considerabilă în primul trimestru, când SUA, Canada, Brazilia, Europa şi Asia îşi vor majora achiziţiile», susţine Josh Linville (foto), director responsabil de îngrăşăminte la firma americană StoneX Group Inc. Ca răspuns la această situaţie, fermierii din întreaga lume fie amână momentul în care vor cumpăra îngrăşăminte, fie îşi reduc cantitatea de îngrăşăminte folosită, pentru a face economii.

Sub semnul întrebării

Deocamdată, preţurile ridicate la culturile agricole au limitat impactul pentru mulţi fermieri, iar unii pot face trecerea de la culturi care cer un consum intensiv de azot, cum este grâul şi porumbul, la culturile de soia boabe pentru sezonul următor. Însă analiştii sunt de părere că în 2022 puţine culturi sau fermieri vor fi scutiţi. În Germania, fermierii afectaţi de majorările de preţuri ar putea să scadă cantitatea de îngrăşăminte folosită, ceea ce ar duce la diminuarea volumelor de producţie.

„Tipurile de culturi care în ultimele luni au atins preţuri mari vor fi luate în considerare la însămânţare“, spune Bernhard Kruesken, secretar general la Asociaţia fermierilor germani (DBV).

Brazilia, cel mai mare cultivator mondial de soia boabe şi al treilea mare producător mondial de porumb, hrăneşte 10% din populaţia globului. Însă, autorităţile din această ţară au atras atenţia asupra unui deficit de aprovizionare cu îngrăşăminte în 2022, ceea ce ar urma să încetinească extinderea culturilor de soia, porumb şi bumbac. „Pentru sezonul 2022/23 cred că vom avea unele probleme. Le-am spus fermierilor că problema nu mai este una legată de preţ. Acum nu mai putem garanta nici măcar că vor fi disponibile îngrăşăminte“, spune Andre Pessoa (foto), partener la firma de consultanţă în agribusiness Agroconsult. Deşi condiţiile meteo, bolile, dăunătorii şi aprovizionarea cu apă sunt cruciale când vine vorba de modul în care se vor dezvolta culturile agricole, îngrăşămintele se numără printre cel mai important factor de producţie pe care fermierii îl controlează. Însă, mulţi cultivatori, în special milioane de mici producători care asigură o treime din producţia mondială de alimente, nu vor avea altă alegere decât să scadă cantităţile de îngrăşăminte utilizate în 2022.

Ion BOGDAN