Nimic mai mult…

Când îți ia Dumnezeu mințile, cum se spune în popor, nu prea mai ai nicio șansă. Ești ca legat la ochi și orbecăi ca o găină care a îngurgitat prea mulți sâmburi din vișinată. Nu mai vezi nimic… Ceea ce este evident, ocolești… Ba chiar poți să mergi spre prăpastie cu viteză maximă și să crezi că e „un lucru bun“. Cam așa și cu majoritatea oamenilor din ziua de azi. Orbiți de mrejele cotidiene, au cam uitat pe ce planetă trăiesc… Și își fac planuri cum să prospere mai departe în visul hipnotic pe care-l trăiesc… Pentru că, nu-i așa, piatra de temelie a „orice“ este prosperitatea. Ideea de a te „realiza în viață“ este direct proporțională cu banii strânși la teșcherea… Altceva nu mai contează… Restul problemelor (cele sufletești, de exemplu) nu sunt decât simple prostii, „care nu ajută la nimic“… Pierdere de timp…

Așadar, revenind la lucruri serioase, nu am putut remarca o știre plină de optimism și speranță. Și anume am aflat că un eventual război nuclear este o adevărată „mină de aur“. Așadar, haideți să aflăm împreună care sunt cele mai bune direcţii în care să investeşti, în contextul escaladării crizei nord-coreene. „Aurul, valoare de refugiu prin excelenţă, are, de luna trecută, o tendinţă de creştere, care s-a accentuat în ultimele zile, metalul preţios încheind săptămâna cu o cotaţie de circa 1.352 dolar/uncie, cea mai mare valoare din acest an şi foarte aproape de nivelul din 2013, relatează cotidianul spaniol ABC. Explicaţiile privind această tendinţă sunt diferite, dar analiştii sunt de acord în privinţa unui punct: aprecierea s-a produs simultan cu escaladarea tensiunilor dintre SUA şi Coreea de Nord. De fapt, indicele de risc geopolitic, un indicator pe care îl foloseşte ca referinţă consiliul guvernatorilor Rezervei Federale a SUA pentru adoptarea deciziilor de politică monetară, a ajuns la 290 de puncte. Este vorba despre cel mai mare nivel după începutul războiului din Irak în 2003“, mai scrie presa internațională.

Din aceeași presă mai aflăm că, „cu toate că aurul, cu fluctuaţii, a început să se scumpească din decembrie 2016, ultimul test nuclear al Phenianului şi răspunsul copleşitor al SUA, când secretarul de stat pentru Apărare, Jim Mattis, a ameninţat cu «o ripostă militară masivă» a crescut şi mai mult cererea de active sigure, precum aurul, explică banca daneză de investiţii Saxo Bank, care subliniază că depăşirea pragului de 1.300 dolari/uncie «a dezlănţuit noi achiziţii», ceea ce se poate observa şi la alte metale preţioase, precum argintul“. Așadar, „speriați“ de un eventual răboi nuclear, oamenii investesc în aur. Totuși, nu putem să ne întrebăm: dacă un asemenea eveniment ar avea loc, cine și ce mai face cu aurul sau cu orice alt bun achiziționat? Va mai rămâne cineva să aprindă lumina? Nu… Lumina se va stinge definitiv. Pentru toți. Bine, bine, ar putea spune un „analist“ de bună-credință. „Astea nu sunt decât simple speculații care au menirea de a trage piața în sus și-n jos. Nu este nimic serios, e doar piața“, ar comenta, mai mult ca sigur, expertul.

Cu alte cuvinte, investitorii nu sunt altceva decât niște copii care, speriați de un război nuclear, cumpără aur! Pe bune?! Exact un om cu o asemenea mentalitate ar fi la fix pentru a declanșa un război nuclear… Până la urmă, totul e doar o glumă, nu-i așa? Nimic serios… Schimbând subiectul, în ultimele săptămâni un subiect, tot „nuclear“, a explodat în presa mioritică – Pilonul II de pensii. Ce nu prea se știe e că acest fond este administrat de fonduri de investiții străine care sunt bazate doar pe profit „decent“. Dar mai bine să vedem ce spune economistul Lucian Davidescu despre subiect. „Banii (din Pilonul II nr.) sunt garantați de stat (deci tot de stat, da?) în limita sumelor contribuite, minus comisioane și fără indexare cu inflația. Hai să vedem ce înseamnă garanția asta: Sunt două comisioane. Primul de «contribuție», 2,5% la încasare, care e oprit direct din suma virată. Al doilea este de «administrare», de 0,6% pe an, pe TOATĂ suma adunată în cont. Deci, dacă contribui 30 de ani, contribuția din primul an va fi taxată de 30 de ori și tot așa! Concret, dintr-un calcul făcut (…) mi-a ieșit așa: Cineva care contribuie an de an cu aceeași sumă după 10 ani va avea garantați 94,34% din banii dați, după 20 de ani va avea 91,58%, după 30 de ani va mai avea doar 88,94%, iar după 40 de ani doar 86,39%. Inflația? Este de ajuns o inflație de 2% pe an pentru ca la sfârșitul a 30 de ani prețurile să crească cu 81%. Așa se face că, la sfârșitul perioadei, suma garantată va mai valora doar jumătate. Ai strâns 100.000 de euro? Ia înapoi 50.000!“ Nec Plus Ultra…

Bogdan PANȚURU