EDITORIAL

Minunata lume… încă veche…

Share

Început de an tumultuos. După schimbul de putere din America, lumea occidentală pare a fi în derivă. În SUA, valorile implementate de fosta sau fostele administrații, se evaporă, servicii și departamente ce impuneau anumite ideologii sunt desființate…

În schimb, dacă în America „deriva“ simbolizează vechi valori, în UE, deriva este una economică. De fapt, putem spune că deriva s-a cam terminat… Urmează „impactul“ final? Astfel, într-un studiu Coface se arată că „anul 2025 ar trebui să confirme divergența dintre economia SUA și cea a zonei euro.

Creșterea economică din SUA ar trebui să fie solidă, datorită rezistenței cheltuielilor gospodăriilor americane, care sunt stimulate de o piață a muncii solidă și de efectele de bogăție ale creșterii prețurilor proprietăților și acțiunilor. În schimb, trebuie să ne așteptăm ca în Europa creșterea să fie limitată și să fie afectată de provocările din industrie și construcții.

În ciuda scăderii inflației, cheltuielile de consum ar urma să scadă pe fondul lipsei de încredere a gospodăriilor, a incertitudinii politice din mai multe țări, inclusiv Franța și Germania. Creșterea va rămâne slabă în aceste două țări, precum și în Italia, și va încetini semnificativ în Spania“. Unii analiști susțin că, de fapt, situația va fi mult mai rea…

Într-o analiză publicată pe un reputat site economic francez și preluat și de presa internă, este publicată opinia mai multor economiști. Rezumând, aceștia spun: verdictul fără apel al economiștilor: Europa este în cădere liberă. Și acesta nu este decât începutul. Previziunile pentru 2025 și 2026 anunță un declin și mai accentuat.

Europa a ieșit marea înfrântă din dinamica economică a anului 2024, situație care îl preocupă în mod deosebit pe Mario Draghi; dacă numele lui vă pare cunoscut, este și normal, pentru că semnătura lui apare pe toate bancnotele euro emise între 2012 și 2020, perioada în care el a fost președintele Băncii Centrale Europene. Astăzi Mario Draghi se preocupă intens de viitorul Europei.

Modelul lui a fost dat peste cap de crizele recente care au scos la iveală slăbiciuni majore, precum și de schimbarea brutală de raporturi de forțe pe plan internațional. Dar Mario Draghi este economist, și vestea bună este că are o soluție pentru salvarea Uniunii Europene și reducerea ecartului dintre aceasta și Statele Unite și China.

Numai că nu știu dacă o să vă placă, în primul rând, pentru că va costa nu mai puțin de 800 de miliarde de euro; adică îl va costa pe fiecare european o mână, un picior și o coastă.  Apoi, pentru că va presupune și mai multă integrare și cooperare intereuropeană. Iar asta, având în vedere sentimentul general care domnește în sânul populației, nu e o mână câștigătoare.

Cu toate acestea, ceva trebuie făcut pentru că, în ritmul și pe calea asta, vechiul nostru continent va ajunge, din superputere, o vacă de lapte dependentă permanent de perfuzii de ajutor străin…

Ce se întâmplă cu România? În analiza celor de la Coface, aproape toată economia apare sub cod roșu de risc ridicat sau foarte ridicat, într-o poziție care prezintă o situație în înrăutățire comparativ cu anul trecut.

De altfel, tot Coface publica anul trecut un top 500 al companiilor din Europa Centrală și de Est care avea o concluzie îngrijorătoare: companiile din regiune au înregistrat cele mai proaste rezultate de după 2000.

Revenind la perspectiva atribuită României de către Coface în ultimul Barometru al riscurilor sectoriale și de țară, remarcăm faptul că niciunul dintre cele 13 sectoare analizate nu prezintă un risc scăzut de credit pentru viitor și doar patru sectoare înregistrează riscuri medii.

Toate celelalte nouă sectoare economice, parte dintre ele cruciale pentru economia României, au riscuri ridicate și foarte ridicate de a întâmpina probleme.

Concret, sunt „pe verde“, dar totuși cu riscuri medii, Energia, Retailul, IT&C și Industria Farmaceutică. Prezintă un risc ridicat, confom Coface, zona Agri Food, Industria auto, Industria metalurgică, Industria hârtiei, Transporturile și Industria de prelucrare a lemnului. Riscuri foarte mari găsim în Construcții și Industria textilă. Așadar, nu scapă nimic…

După cum spuneam și dățile trecute, ceva urmează să se întâmple la nivel economic, social și politic în întreaga lume… Acum nu este decât începutul sfârșitului… Sfârșit care nu face altceva decât să marcheze un nou început. Cu o nouă morală socială, economică, politică dar și cu alte valori… noi…

Bogdan PANȚURU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *