Afaceri

Ministerul Agriculturii vrea „rebrenduirea“ cooperativelor agricole

Share

CLAAS-CARGOS-9000CAP… Povestea Cooperativelor Agricole de Producție începe în România comunistă a anului 1957 și este declarată „încheiată“ în 1962. Este o poveste urâtă de foștii moșieri și arendași, dar iubită de țăranii care dintotdeauna „au vrut pământ“, dar nu au avut parte de el. După ’89, la unison, s-a decis desființarea fostelor structuri comuniste din agricultură, cum ar fi CAP sau IAS. Apoi, după ce febra Revoluției s-a mai stins, s-a decis că fostele CAP-uri nu erau chiar „rele“ și s-a trecut la reînființarea acestora. Dar noile CAP-uri nu prea au prins… Acum, în toamna anului 2015, autoritățile au decis „rebrenduirea“ ideii de CAP, cu măsuri clare în favoarea fermierilor. Adică un fel de „schimbare la față“. Cu acceptul șefilor de la Bruxelles, evident…

Mai bine mai târziu…

Ce este hilar în toată această poveste a CAP-rilor este faptul că în țările occidentale asociațiile agricole au tot fost înființate de-a lungul secolului trecut, îndeosebi după jumătatea acestuia. Astfel, în Vest cooperativele agricole au înregistrat o dezvoltare amplă ca entități ce contribuie la dezvoltarea comunităților rurale… Acum acestea dețin cote importante pe piața produselor agricole. De exemplu, în Irlanda în sectorul de lapte și produse lactate cota de piață este de aproape 100%, în Germania de 70%, iar în Austria de 44%. În Franța, în zona cerealelor, cota de piață a producției realizate de cooperativele agricole este de 74%, în Austria de 60%, iar la zahăr producția este asigurată sută la sută de cooperativele agricole… Ar mai fi ceva de adăugat? Numai în România ideea de CAP nu a prins. Poate pentru că țăranul român e prea „egoist“ și vrea totul pentru el. Nu vrem să judecăm pe nimeni pentru că povestea e prea complicată. Cert este că, după aderarea României la UE, oficialilor europeni, dar și autorităților române „le-a picat fisa“ în ceea ce privește mentalitatea țăranului român. Și vor să-i acorde acum, prin CAP-uri, avantaje certe, palpabile. Avantaje de care au avut parte toate țările din Vestul, Centrul și Estul Europei. Pentru că până acum nimănui nu i-a păsat de soarta țăranului român. Dar acum, după momentul 2007, autoritățile române au fost împinse de la spate, de legislația europeană, să le pese. În acest an apar primele rezultate. Mai bine mai târziu decât niciodată…

Ceva se schimbă. În mentalitate

Potrivit unui nou proiect de lege afișat pe site-ul Ministerului Agriculturii, „cooperativele agricole de exploatare și gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole și a efectivelor de animale pot organiza integrarea producției agricole primare rezultate din exploatațiile membrilor cu procesarea și/sau cu comercializarea, precum și utilizarea în comun a utilajelor și construcțiilor care aparțin cooperativelor“, se arată în noul proiect de lege inițiat de Ministerul Agriculturii. În document se mai precizează că o cooperativă agricolă de acest tip poate avea drept de folosință asupra bunurilor membrilor cooperatori care se aduc în folosință în cooperativa agricolă, în baza acordului scris dat de către aceștia și conform statutului cooperativei. În acest caz, cooperativa agricolă este asimilată unui producător agricol, persoană juridică, a cărui exploatație este constituită inclusiv din bunurile membrilor cooperatori care se aduc în folosință în cooperativa agricolă pentru care și-au dat acordul, exploatație a cărei dimensiune este egală cu cumulul bunurilor menționate anterior. Conform actului normativ, pentru cooperative se va aplica o reducere de 20% a impozitului pe profit în primii 5 ani de activitate, iar membrii vor fi scutiți de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi și de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice (pf, pfa, ii, if), pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă. Totodată, în cazul cooperativelor microîntreprinderi acestea ar urma să plătească impozit pe profit și vor fi scutite de la plata impozitului pe venituri.

Explicații peste explicații

Una dintre facilitățile care cu siguranță îi va convinge pe fermieri că este bine să se asocieze în CAP-uri va fi cu siguranță scutirea de la impozitul pe proprietate a bunurilor membrilor cooperatori, bunuri utilizate în cadrul cooperativei agricole. Din textul actului normativ se poate înțelege, astfel, că sunt incluse atât terenurile, cât și utilajele sau clădirile.

„Este vorba despre scutirea de impozit pe proprietate a bunurilor care intră în cooperativa respectivă, rămânând totuși în proprietatea persoanelor respective. Cea mai importantă modificare pe care o aducem este că toți cei care intră în cooperativă cu anumite bunuri rămân proprietari și, mai mult, produsul obținut prin activitatea în comun rămâne în proprietatea personală a celui care a intrat, cu singura condiție că o parte din producție trebuie comercializată în comun“, a declarat recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Și, ca să se asigure că este bine înțeles, atât el cât și noua lege a CAP-urilor lansată în dezbatere publică de oficialul de la Agricultură au ținut să întărească și să explice mai pe îndelete despre ce este vorba. „Prin toate aceste noi reglementări vrem să stimulăm ideea de cooperative moderne în România. În primul rând vrem să ne asigurăm că cel care intră în cooperativă rămâne proprietar pe animale sau pe terenurile respective. Mai mult decât atât, și acesta este elementul de noutate, va rămâne proprietar și pe producția care se obține. Deși producția obținută în comun este proprietatea fiecărui membru al cooperativei, totuși va exista obligativitatea ca o parte din producția obținută să fie comercializată în comun astfel încât să-și atingă un minim de eficiență economică.“

O nouă „organigramă“

Prin propunerile avansate pentru noul act normativ se dă o nouă definiție chiar ideii de CAP prin divizarea acestora în două categorii. Astfel, definiția cooperativelor agricole de gradul 1 cuprinde persoane fizice, persoane fizice autorizate, fiind introduse aici, pentru clarificare, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale definite potrivit OUG nr. 44/2008, în condițiile în care reglementarea de bază privește desfășurarea activităților economice de către persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare. Cooperativele agricole de gradul 2 sunt, în noua viziune, persoane juridice constituite din persoane fizice, de persoane fizice autorizate, fiind și aici introduse întreprinderi individuale și întreprinderi familiale definite potrivit OUG nr. 44/2008 și persoane juridice, după caz, în scopul integrării pe orizontală și pe verticală a activității economice desfășurate de acestea și autorizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 566/2004.

Declarații

Florin Cojocaru, președintele Patronatului Laptelui din România: „Această schimbare mi se pare normală deoarece, până acum, ideea de cooperativă fusese înțeleasă greșit, mai mult ca o societate pe acțiuni. De aceea trebuie să avem mai multă flexibilitate în formulele de organizare, pentru că noi avem și diferite structuri ale fermelor în România, cum sunt fermele de la munte sau zonele care nu au fost cooperativizate nici în anii ’50. De aceea am cerut de nenumărate ori UE mai multă flexibilitate pentru România. Pentru că noi suntem ceva aparte față de restul țărilor. În sensul că, dacă vrei să te miști mai repede, trebuie să fii mai flexibil. Numai așa miști treburile pe aici. Pe român nu trebuie să-l încorsetezi să se asocieze. Nu trebuie să-l încorsetezi în afaceri, oricare ar fi ele. Trebuie să-i dai libertate… Trebuie să-i acorzi sprijin să facă business. Tocmai acesta este spiritul noilor reglementări.“

Ion Cioroianu, reprezentantul Asociației Fermierilor din România, membră PRO AGRO. „E clar că până acum Legea Cooperației nu era în regulă, în sensul că cei care sunt membri în cooperativă sunt impozitați dublu. Acum, pe noua lege, agricultorii mici vor fi scutiți de impozitul pe venit, iar la cooperativele medii și mari impozitul va fi redus cu cel puțin 20%. Personal, eu văd în România o dezvoltare a cooperativelor în special pe câteva sectoare. Pe sectorul legumicol, pentru că sunt agricultori mici. La fel în zonele colinare și subcolinare, unde se face agricultură tot pe suprafețe mici, pentru că există agricultori care ar trebui să se aso­cieze cel puțin pentru aprovizionarea cu inputuri. Și mă refer aici la semințe, pesticide și îngrășăminte și apoi la vânzarea produselor pe care fiecare le obține în ferma lui. Pentru că altfel fermierii sunt dijmuiți la preț în sensul că nu pot să negocieze cu cei care le cumpără marfa și nici să cumpere inputuri la un preț negociabil.“

Apel la implicare în legislația cooperativelor agricole

„Federația Națională PRO AGRO salută inițiativa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a efectua modificările necesare îmbunătățirii Legii cooperației agricole nr. 566/2004. Prin intermediul prezentului comunicat de presă, Federația Națională PRO AGRO solicită implicarea tuturor reprezentanților cooperativelor agricole din România pentru a putea centraliza multitudinea de variabile necesare îmbunătățirii acestei legi pentru a fi aplicabilă și a avea un impact real asupra eficientizării cooperativelor agricole existente și asupra absorbției fondurilor nerambursabile de 70%, direct de către cât mai multe cooperative și societăți agricole din România.“ (Comunicat de presă Federația Națională PRO AGRO)

CAP și cu bani de la UE

Tot potrivit proiectului noului act normativ, pentru accesarea de fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene destinate schemelor de plăți directe, ajutoarelor naționale tranzitorii și măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, „cooperativa agricolă este asimilată fermierului activ“. În cazul accesării fondurilor de la bugetul de stat sau din fonduri europene destinate schemelor de plăți directe, ajutoarelor naționale tranzitorii și măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, de către cooperativele agricole, fondurile sunt distribuite în mod corespunzător membrilor cooperatori, acestea nefiind purtătoare de impozit.

Bogdan PANȚURU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *