fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Luminița… Cea de la capătul tunelului

Share Button

locuri-de-muncajpgUna dintre lozincile preferate la manifestațiile din anii ’90 era „Nu ne vindem țara!“. Prezent fiind la acele manifestații, nu prea înțelegeam de ce se strigă această lozincă, dar și mai puțin înțelegeam replica unor „glumeți“ prezenți în mulțime care scrâșneau printre dinți: „Da! Nu o vindem… O dăm de pomană…“ Tot pe atunci peste tot se vorbea de „luminița de la capătul tunelului.“ Luminiță care neapărat trebuia să apară odată cu implementarea „democrației originale“ în România. Și, odată cu apariția Luminiței, România va trăi într-un fel de rai al economiei de piață, unde absolut toți câinii vagabonzi vor umbla cu covrigi în coadă, iar câinii cu stăpân vor avea zgărzi de aur și inelușe mici pe fiecare degețel. Că, cel puțin pe hârtie, România a fost vândută, mai precis economia ei, asta o știm cu toții. Că România se depopulează – și asta știm. Dar, mai nou, concret aflăm de la Institutul Național de Statistică (INS) că în România funcționează 51.484 grupuri de companii. Dintre acestea, 5.325 sau 10% din total, sunt rezidente, mai bine zis controlate din interior, în timp ce 46159, adică 90%, sunt grupuri de întreprinderi multinaționale controlate din afara granițelor.

Tot în statistici aflăm că, în ultimii 25 de ani, în România au fost făcute investiții (pure) în valoare de 500 de miliarde de euro, din care 5 miliarde din capital străin. Deci străinii au investit cam 1% și dețin acum 90% din capitalul țării. Raportat la ponderea numărului de salariați, în funcție de ponderea numărului de salariați, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (17,5%), pe locul doi sunt cele controlate din Olanda (11,9%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Franța (10,8%). Problema e că, având frâiele economiei, străinii își însușesc mai mult de jumătate din avuția care se produce pe teritoriul României și o transferă în afara țării, lăsându-ne pe noi, românii, să ne mulțumim, după bulgari, cu cele mai mici salarii din UE. Și de aici toată mizeria și toate problemele. Și cum toate astea n-ar fi fost de ajuns, BNR a lansat recent lucrarea „Minerale industriale și roci utile“ care conține bănci de date privind resursele de subsol ale României. „Această lucrare își propune scoaterea în evidență a potențialului resurselor naturale din subsolul României prin organizarea unor bănci de date privind tipurile de resurse, cu distribuție regională și locală a acestora și calitățile lor utilitare.“

„Eu văd această lucrare ca fiind de o deosebită importanță, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că a cunoaște și a valorifica resursele minerale ale subsolului românesc constituie un fundament pentru elaborarea oricărei strategii naționale de dezvoltare a țării, strategie care a devenit pentru Academia Română un obiectiv prioritar“, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Adică, după ce am „privatizat“ tot ce se află pe sol, acum trebuie să mergem la nivelul următor – subsolul. Asta după ce principalele rezerve de petrol și gaze au fost deja concesionate entităților străine. Între timp, câinii vagabonzi nu mai pot să umble cu covrigi în coadă, pentru că nu prea mai sunt, din motiv de eutanasiere. Nici zgărzile de aur nu pot deveni o modă, pe motiv de criză financiar-fiscală generalizată la nivelul întregii planete. Oricum, avantajul e că, în caz de ceva și străinii pleacă, totul rămâne aici. Nu pot lua în spate resursele, clădirile sau pământurile. Dar, cum sunt slabe șanse ca așa ceva să se întâmple, ne putem mulțumi doar cu statutul de musafiri în propria țară. Un singur lucru am înțeles din toată povestea asta… Știu măcar ce este Luminița de la Capătul Tunelului… Este… Locomotiva…

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness Nr. 11, 1-15 iunie 2016, pagina 3

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.