Legumicultorii şi horticultorii, la limita subzistenţei

Producătorii de legume şi fructe din România sunt într-o situaţie disperată ca urmare a lipsei de sprijin din partea autorităţilor, cu solarii mici de familie, puţine, cu o producţie derizorie şi cu livezi mici şi îmbătrânite. În acest context, nu este de mirare că România importă, de exemplu, mere din ţări precum Polonia, Austria sau Turcia şi nici că importurile de legume şi fructe depăşesc 50% din totalul consumului de pe piaţa internă. Legumicultorii se plâng că, în ciuda potenţialului imens, România se află în situaţia menţionată.

Legumicultura de subzistenţă a României

„În acest moment avem în România 250-300 ha de seră şi vreo 6.000 ha de solarii. Vorbim despre o agricultură de subzistenţă, familială. Dacă s-ar organiza, piaţa ar putea susţine peste 80% din sectorul legumicol, în condiţiile în care acum acesta acoperă doar 25% din piaţă. În ţările occidentale se produc cam 20-30 kg/mp la roşii şi cam 60-70 kg/mp la castraveţi. În România 40 kg la roşii şi 50 kg la castraveţi. La noi sectorul legumicol este cel mai puţin dezvoltat în momentul de faţă“, a arătat la Târgul IndAgra Cristian Rusu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Legume în sere, solarii şi câmp, asociaţie membră PRODCOM.

Legumicultorii susţin că, în condiţiile absenţei sprijinului din partea Ministerului Agriculturii, fermierii părăsesc anumite culturi, astfel că există în acest moment o adevărată criză de mazăre, situaţia fiind la fel de dificilă şi la roşii.

Livezi bătrâne, slab productive

Nici la fructe nu stăm mai bine. Lipsa finanţării fermierilor a condus la îmbătrânirea livezilor şi, implicit, la ieşirea de pe piaţă a fermierilor români.

„În România avem 130.000 ha de plantaţii pomicole, majoritatea cu o vârstă de 25-35 de ani. Maximum 30-40 ha sunt competitive şi doar 5-6.000 ha sunt plantaţii tinere. Rezultatul este unul catastrofal atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi în ceea ce priveşte cantitatea de fructe. Înfiinţarea unei livezi costă 35-40.000 de euro/ha, dacă vorbim despre o calitate medie, respectiv de 10.000 euro/ha, în cazul unei plantaţii modeste. Nu prea avem cum să avem măr de consum pe plante vechi. Degeaba este gustos, că trebuie să arate bine, şi pentru asta este nevoie de o plantă nouă, cu potenţial“, a declarat Emil Farago, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mere din Transilvania.

Horticultorii cer Ministerului Agriculturii să acorde o importanţă mai mare pomiculturii în noul PNDR.

„Solicităm plasarea pomiculturii ca submăsură separată în noul PNDR şi înfiinţarea unor suprafeţe de minimum 25-30.000 ha cu livezi tinere, pentru că acum suntem foarte vulnerabili. Producătorii mici şi medii nu au nici calitatea, nici cantitatea necesară de produse pentru a se menţine pe piaţă. Aceştia nu au raporturi cu lanţurile de magazine, o anumită calitate a produselor, ambalaje cores­punzătoare sau spaţii de stocare“, a mai spus Farago.

Ciuperci da, dar fără bani

Nici la ciuperci nu stăm mai bine din aceleaşi motiv, subfinanţarea cronică.

„Avem nişte atu-uri faţă de alţi producători, cel mai important fiind prospeţimea. Ciupercile sunt culese astăzi şi tot azi sunt pe rafturile magazinelor. Din nefericire, suntem singurul segment din sectorul agricol care nu beneficiază în momentul de faţă de niciun sprijin“, a arătat Eugen Băjenaru, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Ciuperci din România.

În situaţia dată, principalele solicitări ale PRODCOM adresate autorităţilor sunt o politică fiscală corectă, reducerea TVA la 9%, reglementarea pieței prin măsuri de intensificare a controalelor şi certificarea producătorilor care să presupună avizul asociaţiilor profesionale.

Marius ŞERBAN