Legea care reglementează vânzarea terenurilor, „neconstituţională şi plină de aberaţii“

Zona-Metropolitana_terenuriProiectul de lege care ar trebui să reglementeze vânzarea terenurilor către străini este „neconstituţional, prost făcut şi dificil de aplicat“, consideră reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. Aceştia apreciază că este inacceptabilă prevederea potrivit căreia oricine, fie el apatrid sau din afara UE, poate cumpăra teren în România, deşi noi avem obligaţii faţă de cetăţenii UE.

În plus, potrivit LAPAR, noua agenţie guvernamentală care va aviza tranzacţiile va canaliza informaţiile despre terenuri disponibile către un grup de apropiaţi, care vor deveni astfel noii moguli imobiliari şi agricoli ai României. Reprezentanţii ligii au mai arătat că proiectul de lege „are prevederi generale“ şi „nu vorbeşte nimic despre străini“.

Pământ românesc pentru apatrizi şi cetăţeni non-UE

„Vânzarea terenurilor către cetăţeni din afara Uniunii Europene este o problemă. Este inacceptabilă prevederea din lege conform căreia terenurile pot fi vândute oricui, cu condiţia să aibă domiciliul într-un stat UE. România are obligaţii faţă de cei din UE, nu faţă de chinezi sau de cei din Orientul Mijlociu. (…) Am fost contactat de multe ambasade din Orientul Mijlociu, din Israel pentru a le facilita cumpărarea de terenuri în România. Ei nu ştiau că vorbesc despre funie în casa spânzuratului. Pentru pământul acesta s-au vărsat râuri de sânge. Cine-şi vinde pământul îşi vinde identitatea. Ştiţi vreun război dus în alt scop decât acela de a acapara pământ?!!“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Acesta a criticat înfiinţarea agenţiei funciare, pe care a calificat-o o suprastructură menită să favorizeze exclusiv anumite cercuri de interese.

„Agenţia va deţine monopolul asupra informaţiilor despre terenuri pe care le va da oricui va dori. Au o sin­gură ţintă: să înfiinţeze acea agenţie de stat şi să monitorizeze toate terenurile din România. La ei se vor aduna toate datele pe care le vor furniza acoliţilor lor. Se va forma o clică care va controla toate terenurile din România. (…) S-a intenţionat ca această lege să îngrădească dreptul de proprietate al străinilor asupra terenurilor din România, dar, după cum a ieşit, îngrădeşte dreptul de proprietate al românilor“, a mai spus Baciu.

Cu ocazia unei conferinţe de presă desfăşurate în luna septembrie, în care a prezentat proiectul actului normativ, ministrul Agriculturii a refuzat să explice logica potrivit căreia apatrizii şi cetăţenii non-UE pot cumpăra terenuri în România, deşi, în virtutea acordurilor semnate de România cu UE, obligaţiile noastre se referă strict la cetăţenii Uniunii Europene.

„În ceea ce privește dobândirea terenurilor agricole, cetățenii statelor membre (ne referim și la piața europeană) și apatrizii cu domiciliul într-un stat membru UE sau în România pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor agricole începând cu 1 ianuarie 2014. Cu alte cuvinte, și cetățenii din afara UE, care au domiciliul în UE sau în România, pot să achiziționeze terenuri, ca per­soane fizice“, a afirmat Daniel Constantin, la sfârșitul conferinței de presă.

Un mecanism defectuos şi greu de aplicat

Preşedintele LAPAR a calificat proiectul de lege drept „neconstituţional“ şi plin de „aberaţii“ şi a enumerat prevederile pe care le consideră incompatibile cu legea supremă.

„În primul rând, limitarea suprafeţei la 100 ha este neconstituţională. Cum să îmi îngrădeşti mie averea?! În al doilea rând, îmi îngrădeşti vârsta la 40 de ani, după care trebuie să mă împuşti. Mai este acolo o aberaţie, cum că proprietarii vecini au drept de preemţiune. (…) Eu am drept de preemţiune, proprietarul se duce la primar, iar eu, dacă nu sunt în relaţii bune cu primarul, nu o să aflu niciodată. Habar nu o să am că a scos cineva terenul la vânzare“, a declarat Baciu.

Pe de altă parte, Daniel Constantin aprecia tocmai faptul că unul dintre elementele forte ale acestui nou act normativ este dreptul de preemțiune.

Ministrul Agriculturii a și explicat de altfel mecanismul care reglementează dreptul de preemţiune.

„Practic, cetățeanul care va dori să vândă o suprafață de teren și are un cumpărător va trebui să notifice la Primărie. Această autoritate va transmite scrisori către toți cei care sunt vizați de dreptul de preemțiune, în 90 de zile aceștia trebuie să-și exercite sau nu acest drept, după care tranzacția se poate realiza. Dacă nu, atunci sigur cel care a vrut să cumpere și care nu îndeplinește condițiile acestea de preemțiune poate cumpăra terenul respectiv“, a mai zis Constantin.

Acesta a mai spus că persoanele străine care au cumpărat deja terenuri în România au făcut-o prin intermediul societăților comerciale. Mai mult, de la 1 ianuarie 2014 aceste societăți nu vor putea trece terenurile în cauză pe persoană fizică, într-o suprafață mai mare de 100 ha. „Nu cred că va exista un astfel de pericol“, a mai menționat șeful MADR.

Preşedintele LAPAR a mai arătat însă că această lege este dificil de aplicat pentru că îndeplinirea tuturor formalităţilor durează mult, iar cei care-şi vând pământul o fac, de regulă, presaţi de evenimente imediate.

În plus, crede preşedintele LAPAR, fermierii străini au venit în România ca să cumpere suprafeţe mari de teren şi nu vor putea fi împiedicaţi să o facă de această lege.

Avocaţii specializaţi în piaţa funciară cred, de asemenea, că legea va fi dificil de aplicat.

„Proiectul de lege pentru reglementarea vânzării terenurilor este foarte prost făcut. Intenţiile au fost bune, dar mecanismul de aplicare este defectuos. Nu are expunerea de motive, notele de fundamentare, studiile de impact. Proiectul impune condiţii restrictive şi va fi foarte greu de aplicat“, este de părere Radu Ionescu, partener la casa de avocatură Ionescu şi Sava.

Cine a vrut să cumpere pământ în România a făcut-o deja

Anul 2014 nu trebuie să fie o sperietoare pentru români, cred avocaţii, pentru că cine a vrut să cumpere pământ în România a achiziţionat deja.

„După 1 ianuarie 2014 impactul pe piaţa funciară va fi minor. Este ca şi cu românii din Marea Britanie. Cine a vrut să cumpere terenuri în România le-a cumpărat deja. Anul trecut am avut 245.000 ha de teren arabil tranzacţionate. Cred că numărul tranzacţiilor şi mărimea suprafeţelor vor creşte în 2014, însă nu semnificativ. (…) Din punctul de vedere al tranzacţiilor, dacă în 2007-2008, când exista un interes crescut al speculanţilor, care cumpărau hectarul cu 500 de euro, compactau terenul şi-l vindeau apoi cu câteva mii, acum există un interes mare din partea agricultorilor veritabili“, a mai spus Ionescu.

Ba mai mult, se simte o tendinţă de inversare a trend-ului în favoarea fermierilor români.

„Se simte în ultimul an o inversare a trend-ului. Acum românii tineri, de până în 40 de ani, în general foşti şefi de ferme, cumpără de la străini fermele la care au lucrat până acum. Este îmbucurător. Să sperăm că această tendinţă va continua“, a conchis avocatul.

Pro Agro, încântată de proiectul de lege al MADR

În ciuda criticilor LAPAR, există organizaţii de fermieri care susţin proiectul Ministerului Agriculturii.

„Susţinem, ca federaţie reprezentativă în agricultura românească, actul normativ în forma în care el este astăzi redactat. (…) Există îngrijorări conform cărora persoane fizice nevoiaşe, şi nu sunt puţine în această situație, ar putea să-și pună la dispoziție, spre vânzare, terenurile respective către persoane fizice străine, însă să nu uităm că, practic, avem cinci categorii de preemtori. Nu cred că va exista o fărâmițare, dincolo de ceea ce există. Cred că, dimpotrivă, vom asista la o consolidare și că legea vine la momentul la care trebuia să ajungă“, a spus Alexandru Jurconi, președintele Federației PRO AGRO.

Marius ŞERBAN

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email