Profitul din agricultură – „exportat“, la scară mare, peste graniţă
Străinii, proprietari de teren în România, fraudează la scară mare bugetul de stat prin exportul, la preţuri derizorii, a întregii cantităţi de cereale produse în România. De asemenea, aceştia cumpără input-uri de afară, la preţuri mult umflate, astfel încât profitul să fie zero, pentru a nu plăti impozite statului român, susţin reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit acestora, schema de fraudare a statului, extinsă la scară mare, la nivel naţional, presupune existenţa a două firme – una în România şi alta în afara ţării, ambele controlate de acelaşi proprietar.
Cerealele, exportate la preţuri derizorii
Existenţa acestei scheme de fraudare poate fi asociată cu „un atentat la siguranţa naţională“, consideră LAPAR.
„Am un vecin, un neamţ, care are vreo 7.000-8.000 ha. Producţia o duce toată acasă, la el în ţară. (…) Are încă o firmă în Germania şi vinde toată producţia din România la un preţ derizoriu către firma lui din Germania. Nu-i rămâne niciun profit în România, iese pe zero, astfel încât statul român nu câştigă nimic. Apoi vinde la un preţ mare cerealele în Germania. Singurul beneficiar din această afacere este statul german, care-i ia impozite“, a arătat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.
Input-uri, la preţuri exorbitante…
Pe lângă exporturile la preţuri derizorii, fermele cu proprietari străini importă substanţe chimice la preţuri mult umflate.
„Când cumpără input-uri le cumpără prin firma lui din Germania la preţuri de două-trei ori mai mari decât în România, aşa că impozitele ajung tot la statul german. Ajunge să aibă veniturile la fel de mari ca şi cheltuielile. Este pe zero, nu are niciun profit. Practic, vorbim despre exportul profitului. Din păcate, este o practică larg răspândită printre proprietarii şi arendaşii străini de terenuri în România“, a adăugat Baciu.
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât preţurile input-urilor comercializate în România sunt semnificativ mai mari decât preţul celor vândute pe pieţele occidentale de către aceleaşi companii.
Agricultorii susțin că furnizorii de pesticide scumpesc produsele în medie cu 10% în fiecare an, astfel că au ajuns să practice prețuri de listă cu 30% mai mari decât cele ale dealerilor lor din vestul Europei.
Această situaţie este cauzată, potrivit fermierilor, de poziţia de cvasimonopol deţinută de companiile străine care comercializează input-uri în România şi care nu permit fermierilor români să se aprovizioneze decât prin filialele lor din România.
Străinii deţin un sfert din terenul arabil
Străinii deţin în România aproximativ un milion de hectare de teren arabil, însă cifrele nu pot fi aduse la zi în conformitate cu datele oficiale. Potrivit LAPAR, aceste cifre sunt considerate „confidenţiale“ de către APIA şi, ca atare, nu sunt date publicităţii. Potrivit estimărilor din piaţă, pe lângă terenul deţinut în proprietate, companiile cu acţionariat străin mai controlează încă 1,5 milioane de hectare de teren arabil pe care îl lucrează în arendă şi pentru care au drept de preemţiune. În total, străinii controlează aproximativ un sfert din totalul terenurilor arabile.
Potrivit fermierilor, s-a ajuns în această situaţie de gravă concurenţă neloială din cauza Guvernului, care, pe de o parte, nu a făcut nimic pentru a împiedica înstrăinarea terenurilor, iar, pe de cealaltă parte, a refuzat să aplice măsuri de ajutorare în vederea capitalizării fermierilor români.
„Nu există concurenţă loială la cumpărarea de terenuri între români şi străini. Le permiţi străinilor să cumpere terenuri fără oprelişti, în condiţiile în care au finanţare fără dobândă şi alte ajutoare din partea statului lor, în timp ce pe mine statul român nu mă ajută cu nimic. Noi nu avem nicio şansă în faţa lor“, a declarat Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.
„Noi nu operăm într-un mediu concurenţial corect pentru că străinii primesc credite cu dobândă subvenţionată, iar noi luăm de la bancă cu dobândă de 10%. Procesul de achiziţie a terenurilor de către străini va continua. Problema este că românii abia dacă reuşesc să cumpere câteva hectare, iar străinii vin şi cumpără câte 100 sau 1.000 ha odată“, a declarat Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Agrara 2008, Arad.
Potrivit LAPAR, cea mai gravă situaţie se întâlneşte în Banat, unde nu mai puţin de 70% dintre terenuri sunt fie deţinute cu titlu de proprietate de străini, fie arendate, cu drept de preemţiune la cumpărare. Fermierii români din Banat susţin că presiunea a fost mai mare pe această zonă a ţării datorită apropierii de graniţă, lucru care ar facilita exportul rapid al producţiei.
Marius ŞERBAN