fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

La 26 de ani are cultură de afine şi căpşuni pe bani europeni

Share Button

afiniDacă la această vârstă mulţi tineri iau calea străinătăţii încercând să găsească un trai mai bun, cei care rămân şi au dragoste de muncă răzbesc, chiar şi în condiţiile din România. Cu o doză dublă de ambiţie şi tenacitate faţă de tinerii din alte state europene, Cătălin Mariş din comuna Mărişel, judeţul Cluj, poate da o lecţie tuturor celor care vor să facă agricultură pe meleagurile noastre. A luat-o de jos, este la început, dar are viziune, ştie ce vrea şi unde trebuie să ajungă. Pentru el acestea sunt ingredientele din reţeta succesului.

Prezentul îi dă de lucru cu o fermă mixtă

Deşi părinţii nu lucrează în domeniul agricol, a crescut într-o gospodărie de oameni harnici care aveau întotdeauna 2-3 vaci, porci, păsări şi îndrăznesc să spun că puterea exemplului a funcţionat în această familie, iar Cătălin a înţeles singur că doar muncind poate avea. A absolvit în 2009 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară la Cluj şi imediat s-a gândit că „ar trebui să fac o afacere în domeniul agriculturii“, după cum spune chiar el. Aşa că anul următor a început demersurile pentru înfiinţarea fermei, nu una axată pe un singur domeniu, ci mixtă – de culturi vegetale şi creşterea animalelor. Tânărul fermier s-a gândit că porcii de reproducţie, alături de afine şi căpşuni, îl vor ajuta să se dezvolte financiar în următorii câţiva ani. „Ţinând cont de faptul că am terminat Agricultura, am tot studiat diferite plante, diferite specii şi am ajuns la concluzia că afinul este o plantă care merge în zona montană foarte bine, nu este pretenţioasă, are foarte puţine boli şi dăunători, are o producţie bună, iar durata de viaţă este de 35-40 de ani sau chiar mai mult. Din punct de vedere economic este o plantă foarte bună“, îşi explică Cătălin alegerea.

A început cu 1,5 ha de afin, pe care i-a înfiinţat din fonduri proprii. A căutat, s-a documentat şi în final şi-a ales materialul săditor dintr-o pepinieră aflată în Baia Mare. Acolo a găsit un soi american, aclimatizat în România. „Este un soi foarte rezistent, cu o productivitate mare. Mă aştept ca în anul 5 de cultură să obţin peste 10 – 15 t/ha. Dar, pentru că nu am folosit deloc fertilizant chimic, nu am făcut niciun fel de tratament, am încercat să păstrez o cultură cât mai naturală, mă gândesc că este posibil ca producţia să fie un pic mai mică, dar de o calitate mai bună“, spune Cătălin.

Proiectul de accesare a fondurilor şi l-a scris singur

Deschiderea la nou l-a ajutat să vadă oportunităţile. A învăţat ce este de făcut pentru a ajunge la banii europeni şi i-a obţinut. Pentru că nu tot ce îşi propusese putea fi acoperit din fonduri proprii şi pentru că ştia că are o şansă dacă accesează Măsura 112 s-a pus pe treabă. „La noi este destul de greu din cauza birocraţiei, cea mai mare problemă a unui fermier este lipsa de informare. Te poţi informa direct de la APDRP, APIA sau de la alte instituţii ale statului, dar eu m-am informat de pe Internet“, afirmă tânărul. Acest lucru ar putea să-l facă orice tânăr, însă l-am întrebat ce ar trebui să ştii în plus faţă de informaţiile oficiale. Iată răspunsul: „În primul rând ca să accesezi un fond european trebuie să fii implicat, să lucrezi deja în domeniu, să-l cunoşti puţin, iar ca să accesezi Măsura 112 trebuie să vii cu partea ta, nu neapărat cu bani, dar să ai suprafaţa ta de teren, animalele tale, culturile tale. Dacă ai măcar aceste lucruri APDRP-ul te sprijină pentru dezvoltare.“ După cum am spus, proiectul pentru Măsura 112 – Tineri fermieri şi l-a scris singur, pentru că, după părerea lui Cătălin, „firmele de consultanţă cer mulţi bani şi nici nu ai garanţia că ţi se aprobă proiectul.“

Când începi realizarea proiectului trebuie să ştii ce vrei, ce poţi face tu şi unde vrei să ajungi. Un consultant nu o să ştie niciodată exact unde vrei să ajungi cu adevărat. De aceea spun că este cel mai bine să îţi faci singur proiectul. Eu am făcut şi nişte cursuri în domeniul acesta, iar proiectele pentru Măsurile 112 sau 141 – Fermele de semisubzistenţă nu sunt complicat de făcut. Pe site-ul APDRP-ului sunt ghidurile solicitantului şi dacă le citeşti cu atenţie înţelegi ce ai de făcut. E adevărat că birocraţia trenează lucrurile din cauza actelor, ai de umblat mult pentru fiecare hârtie. Dar dacă umbli un pic şi vrei cu adevărat să obţii banii se poate“, declară tânărul fermier.

După un an a primit primii bani europeni

Şi-a întocmit singur proiectul, iar cererea de finanţare pentru proiectul în valoare de 25.000 euro a semnat-o în luna iunie 2010. După nici un an de aşteptare, în martie 2011 a primit prima tranşă de 15.000 euro, a doua tranşă urmând să o primească cât de curând. Cu banii în cont, tânărul şi-a mărit suprafaţa cultivată cu afini la 2 ha, a mai cumpărat material săditor, utilaje, a introdus un sistem de irigare prin picurare şi a plantat căpşuni pe 12 ari. „Pentru cultura de căpşuni am făcut un solar, acum l-am desfăcut că este extrasezon; pentru că este primul an de cultură, nu am avut producţie anul acesta, dar sper ca la anul să am şi roade. Am plantat căpşuni de bună calitate, certificaţi, achiziţionaţi dintr-o pepinieră din Hida, judeţul Sălaj. Deja am investit 4.400 lei pe răsaduri, s-au mai dus bani pe ridicarea solarului, folie, lucrările pe care le-am făcut şi am ajuns la 10.000 lei. De pe suprafaţa pe care o am sper să obţin o producţie de 2-2,5 tone. La căpşuni merg tot pe varianta naturală, nu am aplicat tratamente, singurul lucru pe care îl fac este să le sap când trebuie“, declara Cătălin Mariş.

În ceea ce priveşte valorificarea, tânărul are un avantaj. Se ştie că cei mai mari cultivatori de căpşuni sunt cei din Satu Mare. Când culturile din această zonă intră în extrasezon începe producţia lui din Apuseni, ceea ce este grozav pentru cei din zona de munte. „În comuna noastră, la Mărişel, sunt 5 cultivatori de căpşuni, pe suprafeţe destul de mici, de până la 1 ha, dar afini am doar eu. Ar fi bine dacă ne-am asocia, pentru că altfel este greu, suprafeţele sunt mici şi singura soluţie pentru a valorifica mai bine producţia este să vindem cantităţi mari. Poate în viitor vom face acest lucru“, se gândeşte cultivatorul.

Viitorul îi pregăteşte o unitate de prelucrare a fructelor

Cele aproape 5.000 de fire de afin cultivate pe culmea unui deal din Apuseni sunt acum în al III-lea an de la plantare, încă nu sunt pe rod, însă tânărul din Mărişel deja se gândeşte cum va rezolva problema valorificării. Am mai multe opţiuni. „Cunosc câţiva procesatori în ţară şi în străinătate. Aş vrea să reuşesc să vând totul la export“, spune tânărul. Dar visul cel mare este altul. „Cel mai mult îmi doresc să accesez Măsura 121 – Dezvoltarea exploataţiei şi cu banii obţinuţi să îmi fac o unitate de procesare, unde să produc gemuri, siropuri. În felul acesta nu aş da producţia la angrosişti, ci aş avea o afacere integrată. Mă gândesc ca de la anul să demarez acest al doilea proiect“, explică Cătălin.

Mi-a vorbit cu atâta entuziasm de cultura lui de afin şi căpşuni, încât era să uit că în ferma lui cresc şi porci. Dar subiectul nu îl pasionează, mi-a spus pe scurt că încă mai are 30 de scroafe de reproducţie, dar încet, încet ar vrea să renunţe la animale, pentru că nu este o afacere prea profitabilă. „Trebuie să cumpăr toate furajele. Porcii aceştia industriali nu se pretează în zona noastră, au nevoie de alte temperaturi, aici ar merge porcii semisălbatici, mangaliţa, dar din păcate încă nu există piaţă de desfacere pentru ei“, mă lămureşte Cătălin.

Patricia Alexandra POP

5 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.