fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

În România casele ecologice prind greu rădăcini

Share Button

Casa-Soleta-zero-Energy-28În urmă cu cinci ani Cătălin Butmalai inova piața cu un concept aparte, diferit, menit să promoveze nişte principii sănătoase pentru o locuinţă potrivită prezentului în care trăim. Casa ecologică realizată de el, Soleta One, reunea detalii arhitecturale inspirate din diverse culturi, dar şi elemente tehnice deja existente în domeniul construcţiilor. „Înfăţişarea“ acestei case cochete, care venea cu o altfel de optimizare a spațiului decât suntem obișnuiți, a transformat-o într-o apariţie inedită, îmbrățișată în special de străini. Cătălin Butmalai a cucerit lumea cu o casă ecologică. Dar a cucerit oare și România? Ei bine, Mihaela Steti, reprezentat Soleta, spune că în țara noastră casele eco­logice prind mai greu rădăcini.

Un prototip din care s-au dezvoltat patru modele

De la debutul primei case ecologice proiectul a evoluat firesc.

„Pornind de la primul prototip, care astăzi nu se mai produce, însă a rămas simbolul conceptului, au fost realizate alte patru modele noi pe aceleași principii ca și prima casă, dar care dispun de mai mult spaţiu şi confort. S-a ajuns la concluzia că nevoile oamenilor depăşesc cel puţin dimensiunile acestuia. Era nevoie şi merita deja construirea unui brand, a unui mesaj clar. Astfel s-a mărit echipa care se ocupa de proiect, s-a conturat o imagine şi strategie. Astăzi există în această gamă și o casă care se apropie de arhitectura caselor convenționale, are chiar și o mansardă. În plus, lucrăm la dezvoltarea unor modele noi.“

Dintre cele patru modele, Soleta One Plus are cele mai reduse dimensiuni – 164 mp (din care 60 mp utili şi restul însumând suprafața teraselor) – și costă 39.000 Euro + TVA 20%. Cea mai mare este Soleta Four Plus – 240 mp suprafaţă utilă inclusiv terase – care costă 109.000 euro + TVA 20%.

Ca și în cazul prototipului consacrat, acestea păstrează eficienţa, calităţile şi principiile întregului concept, doar că au fost adaptate nevoilor clienţilor. Casele ecologice realizate pe acest concept funcţionează ca niște locuințe absolut obişnuite. După construcţie pot fi conectate la toate utilităţile comune și dotate cu orice tip de sistem de încălzire. Avantajul lor este că pot atinge nivelul de ZeroEnergy. Ce presupune asta? Găsirea unei formule complete şi potrivite pentru fiecare casă în parte de a ajunge la independenţă energetică.

Ce înseamnă ZeroEnergy

Înainte de a se hotărî implementarea conceptului ZeroEnergy se face o analiză a zonei în care se construieşte casa. Se ia în calcul climatul local şi manifestările lui – soare puternic, ploaie frecventă, vânturi intense. Astfel se stabilește ce sisteme alternative de obţinere a energiei se pot implementa – panouri solare şi fotovoltaice, eoliană, sistem de captare a apei pluviale etc. Apoi se ține cont de rezultatele studiului geologic al terenului pentru a şti ce fundaţie se pretează atât pentru stabilitatea casei, cât şi pentru un eventual sistem de încălzire care foloseşte căldura pământului (sistem cu pompă de căldură geotermală). Apa potabilă se poate obţine prin forarea unui puţ, unde se va instala un sistem ce va extrage apa, iar pentru apa menajeră se poate opta pentru sistemul de captare a apei pluviale şi un sistem adiacent de purificare a acesteia. Implementarea conceptului de ZeroEnergy se poate face, spre exemplu, mergând pe o estimare a consumului viitoarei case: numărul de membri ai familiei şi consumatorii casnici (electrice, electrocasnice etc.) şi adaptând puterea sistemelor de producere a energiei necesare consumului estimat. Sau se optează pentru locuirea casei o perioadă (6 luni – 1 an), astfel încât să poată fi făcute nişte statistici ale consumului. Ulterior se pot găsi soluţii mult mai bine adaptate. Procesul, spune Mihaela Steti, este totuşi complex, depinde de multe variabile şi este costisitor.

Casa-Soleta-zeroEnergy-56

Construcție eco, impact minim asupra mediului

Mihaela Steti spune că în România casele ecologice prind mai greu rădăcini din cauza faptului că oamenilor nu le este foarte clar ce definește o construcţie ecologică, multe construcţii sunt greşit etichetate şi de aici o confuzie ce duce la starea de reticenţă. Totuși, spune ea, în cele din urmă va trebui să acceptăm reorientarea către construcţiile ce produc mai puţină poluare şi care sunt mai sănătoase pentru om. „Trăim un prezent mai conştient în ceea ce priveşte impactul omului asupra mediului înconjurător şi ne preocupăm îndeosebi de sănătatea noastră. O construcţie ecologică înseamnă un impact minim asupra mediului încă din procesul de producţie, construcţie, dar şi pe durata existenţei sale. Să alegem o casă ecologică înseamnă să aducem o contribuţie în restabilirea echilibrului dintre om şi natură. Deschiderea de care am avut parte până în momentul de faţă a venit din partea celor curioşi, fascinaţi de concept, dar care s-au oprit acolo pe considerente financiare sau din cauza incertitudinii noului.“ Cele patru modele de casă au debutat pe piața românească la sfârșitul anului 2014. Cert este că până în prezent au fost finalizate, la solicitarea clienților, patru proiecte de casă din această gamă. Până la începutul anului 2017 în România este estimat că vor fi construite încă şapte case Soleta. „Cu fiecare casă ridicată considerăm că mergem în direcţia conturării unei pieţe de nişă, în curs de dezvoltare.“

În plus, mentorii proiectului Soleta au primit solicitări de asociere și parteneriate din multe colţuri ale lumii: Europa, SUA, ţările nordice, Insulele Seychelles, Caraibe, Malaezia, până chiar şi din Australia.

„În Europa se simte potenţialul proiectului în mare parte datorită mentalităţii informate şi reorientate spre construcţii din materiale naturale. În SUA este apreciată inovaţia şi utilizarea inteligentă a spaţiului casei. În zonele insulare şi exotice sunt căutate construcţiile ecologice cu caracter minim invaziv pentru arealul natural local protejat, care pot atrage un turism de nişă.

În momentul de față sunt discuţii cu posibili parteneri din exterior, dar, spune dna Steti, aceștia vor fi aleși foarte atent.“

O alternativă la fundaţia clasică în cazul modelelor mici de case – cele de până la maximum 90 mp – este așezarea lor pe piloni de lemn. Prin sistemul de prindere al acestora în pământ se obține o elasticitate extraor­dinară a întregii locuințe în caz de seism. Materialele folosite la construire sunt regenerabile – lemn, sticlă, celuloză. Structura este realizată doar din lemn lamelar încleiat, un material cu o rezistență ridicată la deformare, iar învelitoarea este realizată din șindrilă tradițională din lemn. Îmbinările grinzilor şi stâlpilor sunt etanșe și au fost special concepute pentru a conferi elasticitate clădirii în caz de cutremur. Pardoselile sunt din lemn de pin, atât la interior, cât și pe terase. Pentru asigurarea unei performanţe energetice ridicate pereţii, acoperişul, podeaua şi îmbinările dintre acestea au fost izolate termic şi fonic. Un alt avantaj este că, fiind o casă cu arhitectură modulară, se pot adăuga module noi după construirea ei fără să fie nevoie de demolări sau modificări drastice.

Laura ZMARANDA

Revista Agrobusiness nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 16-17

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.