cemrom doloflor

Importăm mai mult vin decât exportăm

Share Button

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, a semnat Ordinul nr. 1.205/2018 pentru aprobarea nominalizării arealelor viticole și încadrării localităților pe regiuni viticole, podgorii și centre viticole. Precedenta dispoziție din 2003 s-a abrogat. Între cele două acte normative, emise la interval de 15 ani, nu există diferențe semnificative; singura deosebire este reprezentată de încadrarea unor localități în centrele viticole, în funcție de evoluția suprafețelor cultivate cu viță-de-vie.

MADR păstrează clasificarea în cele opt regiuni viticole deja consacrate: Regiunea Viticolă Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Banat, Crișana și Maramureș, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și regiunea nisipurilor și a altor zone favorabile din sudul țării. În cadrul acestora, podgoriile rămân așa cum le cunosc viticultorii, 37 la număr; în schimb apar acum 180 de centre viticole, față de 178, câte erau nominalizate în 2003. Vorbind despre suprafețe (vezi harta), cea mai întinsă regiune viticolă este cea a Dealurilor Moldovei (65.200,3 ha), urmată de regiunea Dealurilor Munteniei și Olteniei (51.942,7 ha).

Suprafața viticolă a României, în scădere cu 100.000 ha, în 2017, față de 1990

În 2017 suprafața totală de viță-de-vie pentru vin cultivată în România era, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de 177.148,5 ha. În schimb, Institutul Național de Statistică (INS) vorbește despre 209.417 ha de vie și pepiniere viticole, ceea ce-ar putea însemna că diferența reprezintă soiuri de masă și pepiniere ori suprafețe izolate în gospodăriile populației. Există și varianta ca datele să fie pur și simplu incorecte! În 1990 România deținea 277.371 ha de plantații viticole, mai mult cu 100.222,85 ha față de statistica MADR din 2017 și cu 67.954 ha, față de cifrele INS.

27,02%, procent de înlocuire a plantațiilor

Începând din 2007, data aderării României la UE, producătorii au avut la dispoziție bani europeni pentru înnoirea plantațiilor de viță-de-vie. Strict cu această destinație a fost măsura de restructurare-reconversie, prin intermediul căreia s-au plantat 47.868,3 ha (pe terenurile defrișate), ceea ce înseamnă 27,02% din totalul suprafeței de viță-de-vie. Cea mai mare suprafață înlocuită la nivel național s-a înregistrat în 2013, când s-au plantat 7.406,5 ha. Din 2014 și până în 2017 s-au mai înființat: 5.959 ha, în 2014; 2.900 ha, în 2015; 1.730 ha, în 2016; 1.200 ha, în 2017.

47,7 mil. euro/an în viticultură

Pentru exercițiul financiar european 2014-2020, măsurile au fost extinse și sumele majorate tocmai pentru succesul de care s-a bucurat restructurarea/reconversia în perioada 2007-2013, când gradul de absorbție a fost sută la sută. Ca urmare, pentru viticultură România beneficiază, începând cu 2014, de o alocare financiară anuală de 47,7 de milioane de euro. Cele mai multe fonduri merg, teoretic, tot înspre înființarea de plantații, dar observăm că se pune un foarte mare accent pe promovarea vinurilor pe piața externă. Ce efect va avea această ultimă măsură, vom vedea.

* Sursa: MADR

Importuri aproape triple de vin

Deocamdată știm că, în 2017, potrivit MADR, producția totală de vin a fost de 4,26 milioane de hectolitri: 2,80 mil. hl reprezintă vin din soiurile nobile, iar 1,46 mil. hl vin din hibrizii interspecifici. Și ca să vedem cât de mult a însemnat investiția în promovare, în 2017 România a exportat 14,7 mii tone de vin în valoare de 22,6 mil. de euro, mai mult cu 1,8 mii de tone față de 2016. În schimb, România a importat 43,5 mii tone de vin (48,8 mil. euro), din care 33 mii tone de vin provin din interiorul Uniunii Europene.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.