Fermierii vor sisteme de irigaţii individuale

Planurile ambiţioase de reabilitare a sistemului de irigaţii la nivel naţional anunţate de ministrul Agriculturii Daniel Constantin sunt privite cu neîncredere de o parte a fermierilor. Aceştia susţin că ar fi mult mai eficiente sistemele de irigaţii individuale sau că ar fi cazul ca ministerul să sprijine agricultorii în cu totul alte privinţe.

Dacă în 1989 suprafeţele irigate în România treceau de 3 milioane de hectare, anul trecut nici măcar 100.000 ha n-au fost irigate. Cât despre infrastructura de irigaţii, aceasta a fost distrusă în mare parte, pentru refacerea ei fiind necesare sume de ordinul miliardelor de euro. Un prim pas în acest proces de reabilitare a sistemului de irigaţii este finalizarea sistemului Siret-Bărăgan, pentru care ar fi necesare fonduri de circa 2,5 miliarde de euro, după cum a anunţat ministrul Agriculturii. El spune că finanţarea ar putea fi asigurată printr-un parteneriat public-privat (s-a vorbit de investitori din China, în special), ba chiar şi din fonduri europene. Pe de altă parte, pentru că se anunţă secetă mare şi în acest an, ministrul a mai spus că vor fi majorate sumele provenite din fonduri euro­pene pentru reabilitarea staţiilor de punere sub presiune (adică sistemele secundare care sunt în administrarea asociaţiilor de udători). Constantin afirmă că se lucrează la legislaţia în domeniu astfel încât această infrastructură să poată trece în proprietatea utilizatorilor.

„Am anunţat că avem deja un act normativ în curs de avizare astfel încât să realizăm o măsură care nu s-a mai întreprins din 1997, şi anume să aducem apa pe banii Ministerului Agriculturii şi să facem prima umplere pe canale“, a explicat Daniel Constantin, care susţine că astfel fermierii vor plăti mai puţin pentru apă.

Dacă în 2012 pentru reabilitarea stațiilor de punere sub presiune au fost alocate 60 milioane de euro, faţă de 25 milioane de euro anunţate iniţial, pentru anul în curs suma a fost majorată la 87 milioane de euro pentru fix 87 de proiecte depuse și declarate eligibile, după cum spune ministrul, care adaugă că ţinta pentru acest an este modernizarea a circa 100 de staţii de punere sub presiune.

Agricultorii vor sisteme proprii

Nu toată lumea este încântată însă de programele anunţate de Ministerul Agriculturii. Printre fermieri există destule voci care susţin că s-a cam dus vremea sistemelor mari de irigat – care necesită costuri mari pentru întreţinut – fiind preferabile cele înfiinţate la nivel de fermă. De exemplu, George Lazăr, președintele Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni, este de părere că un sistem de irigații la nivel național este greu de făcut și chiar mai dificil de întreținut, pe când unul la nivel de fermă este mult mai adaptat nevoilor individuale, mult mai ieftin și mai economic pentru că pot fi utilizate sisteme prin picurare.

„Sistemul de irigații la nivel național trebuie refăcut cu investitori străini care să-l pună la punct și apoi să-și recupereze investiția în zece ani. Proiectul Siret-Bărăgan este fezabil atât timp cât este făcut cu banii altora pentru că banii de la buget trebuie dirijați către micile proiecte, mult mai eficiente, ale fermierilor mici și medii care au suprafețe cuprinse între unu și cinci hectare de teren. Micile stații de irigare sunt mai eficiente din punctul de vedere al consumului pentru că sunt adaptate nevoilor fiecărui fermier, principalele avantaje fiind economiile de curent și de apă. Eu personal cred că proiectul ministerului e un vis, o dulce himeră care va fi gata în vreo 20-30 de ani“, spune Lazăr.

El susţine că există sisteme de irigații în țară de pe vremea lui Ceaușescu, rămase aproape intacte, care pot fi refăcute cu investiții minime. „Conductele de azbociment îngropate în pământ încă există pentru că nu au interesat pe nimeni. Este adevărat că au fost furate stațiile și hidranții, dar restul este acolo. Cu asta ar trebui să înceapă ministerul“, adaugă Lazăr.

Sistemul la comun nu este eficient

Un alt fermier, Cristian Vlaicu din Dârvari (Mehedinți), care lucrează 350 ha, afirmă că în România nu este eficient un sistem de irigaţii la comun.

„Ar fi extraordinar să se dea bani fermierilor pentru sisteme proprii, eficiente, de irigații în loc să fie aruncați pe sisteme mari. În orice caz, sistemul de irigații la comun nu este eficient și am aflat asta din proprie experiență“, spune Vlaicu. El povesteşte ce s-a întâmplat la Dârvari, când o companie americană a investit în zonă și a în­cercat să refacă, cu sprijinul departamentului pentru Agricultură al SUA, sistemul de irigații pe vechiul canal dar cu țeavă, acoperit, astfel încât să nu se piardă nicio picătură de apă.

„Ne-au spus să adunăm minimum

5.000 ha, să contribuim iniţial cu 10% la investiție și să cumpărăm instalațiile de irigare de la ei. Doar o mână de fermieri au fost interesați, așa că proiectul a picat“, spune Vlaicu.

Adrian Porumboiu are alte soluţii

Omul de afaceri Adrian Porumboiu, patronul grupului de firme Racova din Vaslui, declară chiar că „a aflat cu stupoare că există preocupare pentru a se da bani pentru irigaţii pentru cei care au concesionat suprafeţe de teren de la Agenţia Domeniilor Statului“. El adaugă că, dacă cele 350.000 ha concesionate de ADS ar fi scoase la vânzare, statul ar face rost cu uşurinţă de 6-7 miliarde de euro, pe care i-ar putea folosi pentru a-i sprijini pe agricultorii care deţin 2-3 ha. Nu să producă cereale, ci să facă sere, o activitate mult mai rentabilă. În plus, ar trebui să-I ajute şi cu crearea infrastructurii necesare, inclusiv cu înfiinţarea de centre de colectare. Abia atunci se va putea vorbi că se face agricultură cu adevărat în România, mai adaugă omul de afaceri din Vaslui.

Mihai POPESCU