Afaceri

An de an, mierea câştigă teren în preferinţele românilor

Share

miereLume multă, expozanţi serviabili, pasionaţi şi dornici să spună povestea mierii lor, sortimente din ce în ce mai diversificate, clienţi fideli sau doar curioşi, cu toţii au întregit tabloul Târgului Naţional al Mierii ce a avut loc la sfârşitul lunii aprilie, la Bucureşti.

În fiecare an târgul reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente dedicate consumatorilor și producătorilor, platforma Asociației Crescătorilor de Albine din Băneasa reunind și de data aceasta apicultori și firme specializate în condiționarea produselor apicole.

Pe lângă standurile înțesate cu diverse sortimente de miere și produse ale stupului, comercianții și-au atras clientela și cu derivate care au la bază produse apicole, precum suplimentele nutritive, medicamentele sau cosmeticele. După produsele prezentate cu această ocazie am putea spune că românii și-au rafinat gusturile, fiind mult mai atrași de noile arome sau combinații de miere cu adaosuri de fructe. Sortimentele de miere de pădure, de Dunăre, de sulfină, de albăstrele, de zmeură, de mărăcini sau mierea de coriandru și cimbrișor au stârnit, dacă nu interesul, măcar curiozitatea vizitatorilor dispuși să deguste noile delicatese. Clasicele sortimente de salcâm, tei sau polifloră nici de această dată nu au rămas uitate, ele constituind în continuare cota cea mai mare din vânzări. Nu au lipsit fagurii cu miere, polenul, păstura, lăptișorul de matcă, produsele energizante obținute din miere și alte produse apicole sau obţinute prin combinarea cu fructe de pădure sau exotice, considerate pe bună dreptate adevărate surse naturale de energie și elemente nutritive.

Pentru expozanți târgul rămâne ocazia ideală de a face schimb de experiență, de a-și „updata“ cunoștințele, de a se pune la curent cu noile tendințe și nu în ultimul rând, de a afla care sunt preferințele cumpărătorilor. Tocmai de aceea de la nicio ediție nu au lipsit produsele dedicate apicultorilor – medicamente și substanțe pentru combaterea bolilor la albine, respectiv nutriție, stup și componente, echipamente diverse, utilaje apicole și cărți de specialitate. De regulă, cei care și-au propus să facă o apicultură performantă nu ratează nicio ocazie de acest gen. „Apicultorii știu de ce“, vorba reclamei. Și într-adevăr, pe parcursul celor trei zile, clienții nu s-au lăsat așteptați. „Apicultorii români s-au declarat mulțumiți de vânzările înregistrate la actuala ediție a Târgului Național al Mierii, în volum fiind estimat un plus de 20% față de ediția precedentă. Cred că vremea bună, calitatea produselor, prețurile accesibile, dar și prezența președintelui Federației Internaționale a Asociațiilor Apicul­torilor – APIMONDIA, Gilles Ratia, un constant prieten al apicultorilor români, au adus valoare și culoare acestui târg“, a declarat președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

La cea de-a opta ediție, nu doar volumul vânzărilor a fost în creștere, ci și numărul expozanților, care a atins un record pentru acest gen de eveniment, respectiv 118 față de 110, cât s-a înregistrat la ediția din toamnă. „Am fost nevoiți să mai întâlnim încă 20 de corturi în curtea institutului, pe alee, pentru a putea face față solicitărilor venite din partea apicultorilor. Să sperăm că vom avea și în toamnă o ediție la fel de reușită, chiar dacă vom încerca să o devansăm puțin, datorită Congresului APIMONDIA de la Kiev, care va avea loc în partea a doua a lunii septembrie, iar apicultorii români vor fi prezenți cu trei standuri“, a spus Fetea.

În creştere, dar încă deficitari

Ne bucurăm de performanțele apicultorilor înregistrate mai ales în vânzări, însă o radiografie sumară a sectorului indică totuși cifre modeste în ceea ce privește numărul familiilor de albine, producția de miere și consumul acestui produs de către români comparativ cu țările europene. „România a avut în 1989 circa 1,45 milioane de familii de albine și nu a reușit, după mai bine de 20 de ani, refacerea șeptelului apicol. A fost o scădere drastică în primii 5-6 ani după 1990, când am ajuns la 600.000 de familii, iar acum am depășit nivelul de 1,25 milioane familii. Anul trecut a fost ciudat pentru că nu a permis dezvoltarea familiilor și s-a constatat o stagnare, ceea ce se va întâmpla și anul acesta din cauza condițiilor climatice care nu ne avantajează“, a declarat Ioan Fetea.

Deși ne situăm pe locul patru în Europa, cu o producție medie de 20.000-22.000 tone de miere anual, jumătate din această cantitate merge către export. Spre exemplu, anul trecut țara noastră a vândut la extern peste 11.400 tone de miere, în creștere cu aproape 16 procente față de anul 2011, când totalul exporturilor s-a ridicat la 9.898 tone. Un lucru bun care contribuie la contrabalansarea importurilor masive de produse alimentare, dar și pentru balanța de plăți a României, dacă stăm să ne gândim că în 2012 mierea a adus încasări de 34,758 milioane euro, cu peste 17% mai mult decât cele 29,688 milioane încasate în anul anterior. Așadar, prin exporturi mierea aduce venituri serioase României, însă menține un consum limitat în rândul românilor. Dacă în Germania un locuitor mănâncă 2 kg de miere pe an, în Belgia sau Olanda 1,5 kg anual, noi, românii, consumăm în medie doar 450-500 de grame pe an. La această situație contribuie și mentalitatea total greșită, conform căreia mierea este un supliment necesar doar în cazuri de răceală, viroze sau alte afecțiuni și nu ca protector și ajutor mai ales în prevenția unor boli. „Din păcate, promovarea produselor api­cole nu se face atât de susținut și de interesat de către autorități și de aceea nu am reușit să creștem consumul de miere în România, deși este un produs foarte apreciat la export“, a declarat președintele ACA.

Apicultorii vor TVA de 9%

Prezenți la conferința de presă ce a precedat Târgul Național al Mierii, apicultorii au cerut autorităților TVA de 9% la miere, considerând că, în felul acesta, produsele apicole vor deveni mult mai accesibile consumatorului român, iar măsura va crește considerabil consumul intern. „Cerem ca mierea să fie introdusă între produsele cu TVA scăzut, de 9%, pentru că numai așa va scădea prețul pe raft și va fi accesibil cât mai multor consumatori români. De patru ani discut personal cu toți miniștrii și încă nu avem niciun răspuns“, a comentat Ioan Fetea. Pe lângă măsura de reducerea a TVA, membrii ACA au solicitat și alte forme de sprijin, precum neimpozitarea mijloacelor de transport în pastoral, lipsa tahografului și neimpozitarea materialului biologic pentru protejarea fondului genetic.

Prezent la manifestare, președintele APIMONDIA, Gilles Ratia, a solicitat ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susținerea apiculturii pentru creșterea consumului de produse apicole ca sursă de sănătate pentru populație, dar și măsuri speciale pentru protecția albinei, față de pesticidele utilizate în agricultură care reprezintă un pericol nu doar pentru albine, ci și pentru mediu, biodiversitate și sănătatea omului.

Ne aflăm la început de an și toți apicultorii speră ca anul acesta condițiile climatice să fie mai blânde, iar producțiile să nu mai fie înjumătățite, așa cum s-a întâmplat anul trecut. „Producția de miere din acest an depinde foarte mult de vreme. Din păcate, se anunță ploi și pentru următoarea perioadă, iar înghețul din primele zile din martie, înregistrat în vestul țării, a compromis mugurii de salcâm. La rapiță stăm însă ceva mai bine față de anul trecut. Vom avea familii de albine, chiar dacă vor fi mai slăbite, însă acest lucru ar putea influența viitorul an apicol“, a precizat președintele ACA.

Patricia Alexandra POP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *