Fermierii acuză sistemul de accesare a fondurilor europene este unul de tip mafiot

„Utopie“ este termenul prin care fermierii mici şi mijlocii descriu modul de obţinere a fondurilor europene în România în lipsa unor conexiuni politice. Ei acuză funcţionarii care gestionează dosarele pentru proiecte cu bani europeni că, dacă nu primesc „peşcheşul“, tergiversează şi refuză proiectele fermierilor fără un motiv bine întemeiat.

La aceste „atenţii“ se adaugă costurile pentru întocmirea dosarelor de către consultanți, cărora le revine aproximativ 30% din valoarea proiectelor, susțin agricultorii. De multe ori, aceştia se află într-o relație strânsă cu funcționarii care se ocupă de proiecte.

„Sistemul de accesare a fondurilor europene este unul mafiot. Gestionarii proiectelor de la APDRP nu mișcă un deget dacă nu sunt «unși» în permanență cu 1.000-2.000 de euro pe lună. Dacă te duci cu dosarul și nu le dai bani îți pun bețe-n roate la fiecare pas. Că de ce este ștampila în stânga și nu e în dreapta, că de ce nu e aia, de ce nu e ailaltă etc. Funcționarii trebuie «unși» în permanență ca să iasă proiectul. Asta, pe lângă banii dați consultanților“, susține Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt.

Corupția este generalizată și nu ține cont de particularitățile proiectului, susțin fermierii.

De acest lucru s-a convins și un agricultor din Călărași, care a așteptat aproape cinci ani în speranța că-și poate cumpăra două tractoare noi cu fonduri UE. „Nu mai fac proiecte europene în viața mea. Am depus încă din 2008 două proiecte, de 150.000 și 300.000 de euro, pentru achiziția de utilaje agricole și abia acum am aflat că nu primesc niciun ban, că proiectele sunt, cum au zis ei, eligibile, dar fără finanțare. Nu știu cum vine treaba asta. Până la urmă mi-am retras banii pe care-i țineam blocați de ani de zile și mi-am luat două tractoare second-hand“, a declarat Costel Loloț, un agricultor care lucrează 700 ha de teren la Jegălia, județul Călărași.

Nici pentru realizarea micilor ferme situația nu este diferită.

„Am un prieten care a vrut să-și facă o fermă de găini cu bani de la UE. A luat 50% bani din bancă și urma să primească cealaltă parte de 50% din fonduri UE. Numai că și-a dat seama că ar fi rămas cu banii blocați 2-3 ani de zile și că s-ar fi chinuit cu tot felul de acte, garanții, avize etc. Așa că s-a descurcat cum a putut și toamna ferma era gata, iar din iarnă a și început producția și astfel a putut să plătească datoria la bancă. Așa că nu este foarte rentabil un proiect cu fonduri UE. Unde mai pui că peste 20% din aceşti bani se pierd printre degete“, a declarat Radu Taus, un agricultor care cultivă 80 ha de sfeclă în județul Brașov.

Un alt fermier, trezit brusc la crunta realitate a fondurilor europene, a fost Cristian Vlaicu, care lucrează 400 ha de teren la Dârvari, în județul Mehedinți. Acesta a vrut să acceseze fonduri UE pentru construcția unei făbricuțe care să-l ajute să-și valorifice paiele rămase după recoltare.

„Nici nu se pune problema să poți lua bani de la bancă, iar de fonduri europene nici nu poate fi vorba. Există atâta birocrație, atâtea condiții, atâtea norme încât vezi banii, dar nu poți ajunge la ei. Trebuie să fii în zonă defavorizată, să fie start-up, să ai sub 40 de ani etc.“, spune Vlaicu.

Bani doar pentru clientela politică

Fermierii acuză existența unui sistem „de tip feudal“ la nivelul județelor, care drenează fondurile doar către marii fermieri, mereu aceiași, care au relații politice. De altfel, chiar oficialii Băncii Naționale a României au atras recent atenția asupra pericolului „feudalizării“ fondurilor europene în România, prin crearea unor adevărate filiere prin care autoritățile județene dirijează acești bani către clientela politică. De vină pentru această situaţie ar fi lipsa unui sistem eficient de absorbție a fondurilor, care favorizează mai mult consultanții, dar și selecția defectuoasă a proiectelor.

„Fondurile europene sunt câștigate mereu cam de aceiași în fiecare județ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care își fac treaba defectuos sau cu rea-voință“, este de părere Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.

El cataloghează drept „utopică“ tentativa de accesare a fondurilor UE de către micii fermieri. Fondurile europene sunt destinate, cu precădere, marilor agricultori care dețin complexe integrate, au conexiuni politice și pot accesa mai multe linii de finanțare.

„Accesarea fondurilor europene este o utopie pentru micii fermieri români. La noi, fermierul este obligat să alerge pe la instituțiile statului pentru tot felul de documente, iar apoi să scoată bani din buzunar pentru consultanți. Există deja o adevărată castă a consultanților, o adevărată industrie, dezvoltată tocmai pentru că statul a refuzat să se implice în simplificarea procedurilor“, adaugă Ciobanu.

Fermierii susțin că există firme de consultanță care au zeci, dacă nu chiar sute de angajați, deținute de multe ori de apropiați sau chiar de rude ale funcționarilor publici care gestionează dosarele. Ei spun că s-a ajuns în această situație din cauza lipsei de implicare a statului, care nu a făcut nimic pentru a simplifica această birocrație. În acest fel, susțin agricultorii, a fost denaturat însuși scopul programelor europene pentru agricultură. În statele din vestul Europei, de exemplu, statul finanțează rețele de birouri de consultanță care se ocupă gratis de întocmirea unor proiecte standard pentru fermieri în funcție de mărimea suprafețelor deținute, de culturile semănate sau de numărul de animale crescute în ferma respectivă.

Din păcate, acestea nu sunt singurele diferenţe între agricultorii de la noi şi cei din Vest. Agricultorii români s-au plâns, şi nu o dată, de lipsa de finanțare – subvenția la o treime față de fermierii din Vest –, lipsa creditării din partea băncilor, imposibilitatea accesării fondurilor europene etc., lucruri care îi pun în imposibilitatea de a concura de la egal la egal cu agricultorii din Vest.

Marius ŞERBAN