cemrom doloflor

Ferma de capre Muntean, investiție și câștig

Share Button

Este tânără, frumoasă, inteligentă și dezinvoltă. Alina Muntean face parte din această generație marcată de semnul tehnologiei, dar este totuși atât de diferită. La 25 de ani s-a rupt de „magia“ orașului și a ales să trăiască alături de părinții ei în comuna Măieruș, din județul Brașov. De anul trecut atât ea, cât și părinții ei au renunțat la locurile de muncă pe care le aveau și s-au concentrat exclusiv pe creșterea caprelor. Este o afacere despre care Alina spune că are sorți de izbândă în România, iar convingerea sa este atât de puternică încât nici nu concepe că nu va reuși să dezvolte acest segment. Cum și-a propus să facă asta?

Tranziția de la oraș la sat

După aproape o viață petrecută în confortul unui apartament, familia Muntean s-a hotărât să schimbe, dramatic ar spune unii, stilul de viață. Au pornit împreună pe acest drum nou și s-au susținut reciproc, chiar dacă la început a fost greu, spune mama Alinei, Melania Muntean. Însă provocarea a început cu adevărat atunci când Alina și tatăl ei, Nicolae, au avansat ideea înființării unei stâne de capre. Demersul lor a fost încurajat de Melania și anul trecut teoria a devenit realitate. Stâna de capre a debutat cu cca 100 de capre, dintre care 46 de mulgătoare. Acum, la un an de la înființare, au 242 de capete mature și 116 iezi. Părinții Alinei spun cu un soi de mândrie că sunt patrioți și de aceea au ales să crească o rasă autentic românească, și anume Carpatina românească, de la care obțin cca 2 litri de lapte pe zi. În turmă există și exemplare metisate, obținute din încrucișarea Carpatinei cu Alba de Banat. Înființarea stânei a presupus nu doar multă muncă fizică, ci și responsabilități administrative. Managerierea afacerii i-a revenit Alinei.

„La început mi-a fost foarte greu. Mai ales pe partea de administrație, pentru că atunci când am început să merg la tot felul de instituții am constatat că lumea mă privea cu scepticism. Evident pentru că eram femeie și eram tânără. Dar nu au avut de ales, cei la ușa cărora am bătut au trebuit să mă ajute pentru că am insistat. E clar că asta este o lume a bărbaților, așa că trebuie să fii mai puternică decât în alte situații dacă vrei să reușești. Și, din nefericire, în unele instituții se mai merge pe ideea de cunoștințe. Nu e bine, pentru că și celor ca mine ar trebui să li se acorde sprijin.“

10 lei litrul de lapte, un preț rezonabil

Alina spune că atunci când și-a asumat această misiune și-a propus să cunoască în amănunt detaliile afacerii. Asta a presupus nu doar o administrare corectă a banilor, ci și un studiu aprofundat al beneficiilor pe care le oferă laptele de capră consumatorilor.

„De când am început să creștem capre am încurajat oamenii să înceapă această activitate pentru că laptele este foarte sănătos. Există numeroase studii care confirmă acest lucru. Iar pentru producători este mai avantajos, pentru că laptele de capră este ceva mai scump decât cel de vacă și de oaie. Dar, firește, trebuie să știi unde să îl vinzi. Dacă aștepți să vină cisterna acasă să ți-l cumpere cu 1,20 lei, nu ai nimic de câștigat. Trebuie să te zbați să valorifici producția corespunzător, pentru că altfel nu ai cum să reușești.“

Raportat la situația sa, Alina spune că, și dacă ar putea să vândă litrul de lapte cu 10 lei, ar fi prea puțin pentru că munca în stână revine integral familiei sale, iar eforturile sunt peste măsură.

„Am văzut că prețul pentru un litru de lapte îmbuteliat cu marca unor companii mari costă 10 lei. Noi nu ne permitem să îl vindem cu atât, deși 10 lei ar fi un preț rezonabil. Sper ca în cel mult doi ani și laptele obținut din ferma noastră să ajungă în rafturile hipermarketurilor. Firește că asta implică să avem o minifabrică de ambalare și să creștem efectivul de capre pentru a putea face față cererilor. Deocamdată colaborăm cu patru magazine din Brașov și am primit cereri și din București.“

Fondurile europene, un motor de propulsie

Alina Muntean are planuri ambițioase pentru stâna din Pădurea Bogății. Și ca să le concretizeze și-a propus să folosească drept motor de propulsie fondurile europene. Are deja întocmit un proiect, iar anul acesta speră să primească și banii.

„Vrem să construim un saivan nou cu instalație de muls și o sală de închegat cu instrumentar de inox, tanc de răcire, de pasteurizare, mașină de făcut iaurt. Am depus proiectul pe măsura Tineri fermieri, iar suma pe care ne-am propus să o obținem este de cca 45.000 de euro. Consultantul care m-a ajutat în realizarea proiectului mi-a spus că după implementarea proiectului trebuie să am o cifră de afaceri până în 30% din suma pe care o vom primi în prima parte a derulării proiectului. Inițial voi primi 75% din suma totală, bani cu care trebuie să realizez ce este menționat în proiect și să intru pe producție. După ce voi avea acel procent de 30% profit, voi primi și restul de bani.“

Când vine vorba despre administrarea afacerii, Alina spune că a gândit toate aspectele ei și că are mai multe soluții de avarie. Una dintre ele presupune construirea propriului magazin. Nu are fonduri pentru acest proiect, dar spune că, dacă producția de lapte din ferma Muntean nu va ajunge în magazinele mari, va fi nevoită să facă rost de bani pentru a ridica acest magazin. Știe deja că orice început este greu, dar faptul că a reușit într-un singur an să câștige încrederea consumatorilor este un avantaj important.

Hai la muncă la stână!

Una dintre problemele semnalate de Alina Muntean a fost lipsa forței de muncă. În pofida faptului că salariile oferite sunt bune, spune că în comuna Măieruș nu a găsit aproape pe nimeni dispus să vină să muncească la stână. Așa că a trebuit să găsească alternative. Împreună cu cei de la Asociația „Creștem România Împreună“, prin intermediul proiectului „Adoptă un țăran“ a lansat pe Facebook un apel. Spera astfel să câștige sprijinul voluntarilor pentru a realiza câteva dintre activitățile din stână, respectiv curățarea saivanului (care nu fusese curățat din iarnă), punerea strungii (locul pe unde caprele intră la muls), realizarea unui gard la stâna de vară (locul unde laptele este închegat), tunderea caprelor și strângerea crengilor din preajma stânei rămase în urma exploatării lemnului din pădure.

„Practic, ideea aceasta a voluntariatului la stână mi-a venit atunci când am început să caut oameni pentru a curăța saivanul. Pentru că în sat nu am găsit pe nimeni care să vrea să facă asta, m-am gândit că ar fi interesant să văd câți orășeni se mobilizează pentru a veni în voluntariat la stână. M-am gândit că, dacă oamenii vor vedea cum se trăiește la țară și cât de grea este munca de aici, chiar și pentru o zi, vor înțelege atunci că prețul cerut de producători este justificat. În plus, dacă reușeam să conving orășenii să vină la noi, era cu atât mai bine, pentru că pe viitor aș vrea să construim aici și o pensiune agroturistică, o zonă de campare. Și astfel am fi reușit să le arătăm oamenilor ce împrejurimi frumoase avem. A fost o surpriză să văd cât de receptivi au fost oamenii. Au venit practic pe cheltuiala lor și în timpul lor liber pentru a mă ajuta fără să primească niciun ban. Pentru mine asta înseamnă foarte mult. Am reușit să facem ce ne-am propus și chiar mă gândesc ca de acum să organizăm astfel de acțiuni semestrial, în primăvară și toamnă. Este foarte important ca oamenii să ne cunoască, să păstrăm legătura și să le câștigăm încrederea pentru că avem produse sănătoase de oferit.“

„Anul trecut a fost unul dificil. Nu am avut pierderi, însă câștigul a fost suficient doar pentru traiul de la o zi la alta. A fost primul an și oamenii ne priveau cu scepticism. Anul acesta însă vreau să trag linie pe plus. Am făcut și o strategie în acest sens. Jumătate din producția de lapte, cca 360 de litri, o vom folosi pentru a face brânză. Și de anul acesta ne vom diversifica produsele, vom face Camembert și Roquefort. Am folosit deja niște mucegaiuri pentru a obține aceste sortimente. Vom face și iaurt, pentru că avem foarte multe cereri și, bineînțeles, vom continua să facem telemea. Ne gândim chiar să achiziționăm o mașină de făcut unt. Deocamdată depindem de cererea clientului și trebuie să vedem cum merge piața.“

Laura ZMARANDA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.