fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Fața ascunsă a Brexit-ului. Fața ascunsă a UE…

Share Button

agrobusiness_nr14_3-26_pag_Layout 1Așadar, aproape 52% dintre britanici au decis că e mai bine ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană. Iar cuvintele de ordine după aflarea rezultatului referendumului au fost „dezastru“ – pentru imaginea UE, „panică“ – pe piețele financiare internaționale, „dezmembrare“ – a UE. Iar speculațiile din mass-media s-au ținut lanț: ba că britanicii au ales „divorțul“ pentru că nu mai suportă politica de la Bruxelles privind migrația, ba că economia țării e sufocată de directivele de la „centru“ etc., etc…

O construcție prea centralistă

Și economiștii se împart, firesc, în două tabere. Economiștii pro UE, „clasicii“, aduc de zeci de ani argumente care să arate cât de bună e economia comună a statelor membre UE, plasată sub același acoperiș. Asta în ciuda numeroaselor proteste ale societății civile care spun că economia centralizată din UE nu face altceva decât să servească intereselor multinaționalelor. Așadar, potrivit celor din tabăra „pro“, avantajele economice ar fi evidente, în afara oricăror speculații. De cealaltă parte, euroscepticii spun că aderarea la UE a însemnat pentru state în primul rând o cedare de suveranitate – politică, dar și economică.

„Marea Britanie merită să iasă din UE nu pentru a domoli imigrația, ci pentru că UE este o construcție cen­tralistă, pe modelul planificării centrale din socialism, care a emis tone de legislație, a sporit birocrația, a sufocat antreprenoriatul (în numele cultivării lui!), a sprijinit marea oligarhie corporatistă și, cu voia dvs. ultima pe listă, a pretins anual un bir de cel puțin 10 miliarde de lire. Despre asta este vorba. Are sens să ieși din UE ca să duci politici mai sănătoase. (…) De fapt, Apocalipsa s-ar putea să vină, dar nu pentru britanici, ci pentru UE. Aici e de înțeles spaima birocraților și a politicienilor. O eventuală fugă a britanicilor ar reprezenta un precedent și, probabil, alte verigi slabe ale UE ar putea pica în viitorul apropiat. Ceea ce ar duce la faliment visul de centralizare politică de pe continent și planurile socialiștilor“, nota pe pagina personală economistul Bogdan Glăvan. Mai mult, potrivit unei analize Stratfor, „pentru prima oară de la jumătatea anilor ’50, blocul comunitar va pierde un membru, mișcare care va declanșa un lanț de evenimente resimțit la nivel global, va împinge Marea Britanie și UE într-o lungă perioadă de incertitudini și va schimba fundamental viitorul continentului“.

Surprize, surprize…

Pe data de 25 iunie, cele șase țări fondatoare ale construcției europene – Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg – și-au dat întâlnire, prin miniștrii lor de externe, la Berlin. De ce la Berlin? Pentru că se știe că Germania este „șeful“ în UE pentru simplul motiv că are cea mai puternică economie din zonă. Ce a declarat la Berlin ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier? „Sunt sigur că aceste state transmit mesajul că nu vom lăsa pe nimeni să ne ia Europa noastră.“ Europa noastră? Întrebarea care se pune este „Cine să le ia Europa lor, țărilor fondatoare?“ Marea Britanie, care tocmai le-a părăsit? Statele Unite ale Americii? Dar SUA tocmai își pierd o parte substanțială de influență în Europa după Brexit. În favoarea cui? Toate semnele arată că în favoarea Germaniei. Ieșind din tărâmul speculațiilor, tot la sfârșitul lunii trecute, TVP, televiziunea poloneză de stat, a făcut public un document pe care același ministru de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, l-ar fi prezentat la Praga, în fața Grupului de la Vișegrad, din care fac parte Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria. Documentul de nouă pagini este semnat chiar de ministrul de externe al Germaniei și de omologul său francez Jean-Marc Ayrault. Astfel, din documentul prezentat de Televiziunea Poloneză reiese că se dorește crearea unui superstat european, format din actorii cei mai puternici ai Uniunii Europene actuale. Potrivit documentului, dacă acest superstat ar fi creat, statele membre nu ar mai avea efectiv dreptul la propria armată, la propriile servicii speciale, la un cod penal și un regim fiscal distincte sau la propria monedă și la banca națională. Proiectul prevede, de asemenea, o politică comună de distribuire a refugiaților, punerea la punct a unui sistem de vize, o politică externă comună cu celelalte țări și organizații internaționale. Din același document reiese că UE va fi, în viitor, mult mai activă în managementul crizelor, propunând introducerea noțiunii de „European Security Compact“ – un număr de principii militare, menite să rezolve crizele aflate în curs de desfășurare, inclusiv o forță de intervenție foarte rapidă, desfășurabilă în teatrul de operațiuni, cu planuri militare comune și investind în prevenirea conflictelor.

Brexit, oportunitate pentru România?

Dacă inițial și presa din România se dădea de ceasul morții că „ce o să facem noi acum, că Marea Britanie a ieșit din UE?“, treptat lucrurile au început să se mai calmeze. Cum pentru o parte dintre români aderarea la UE a fost ceva de genul „prea frumos ca să fie adevărat“, este foarte probabil ca, în caz de o eventuală dezintegrare a UE, România să fie ultima țară care ar părăsi corabia. Pentru că românilor le place foarte mult să aibă o apartenență europeană „certificată“, așa cum este acum. După referendumul privind Brexitul, premierul Dacian Cioloș a declarat că, „înainte de toate, România are nevoie de a-și defini prioritățile interne. În condițiile în care România este membră a Uniunii Europene, să vedem cum aceste priorități pot fi extrapolate la nivelul UE“. Tot premierul crede că „nu putem trăi mai bine în afara Uniunii Europene. Cred că și britanicii se vor convinge. Într-o lume multipolară, cu cât ești mai singur, cu atât ești mai slab. (…) Nu ne așteptăm la un impact economic semnificativ pe termen scurt în urma referendumului din Marea Britanie“. În schimb, „Brexit-ul va avea un impact și asupra bugetului UE“. Au fost și voci oficiale care au declarat neoficial însă că „România ar trebui să profite de ieșirea Marii Britanii din UE și să ceară suplimentarea finanțării fondurilor europene pentru agricultură. Adică banii care nu mai merg acum la agricultorii englezi să fie redirecționați în România.“ La rândul său, fostul ministru a Agriculturii Daniel Constantin crede că „trebuie să analizăm care va fi impactul asupra României și cred că, din acest moment, nu mai trebuie să căutăm scuze în ceea ce înseamnă absorbția de fonduri europene. Cred că trebuie să trecem la o absorbție efectivă, pentru că nu știm care va fi impactul pe termen mediu și lung al pierderii unui contribuitor net la acest buget din care ne hrănim și noi pe diverse teme economice“.

Adio fonduri UE?

Indiferent de speculațiile care se fac pe marginea UE ca instituție, un lucru este cert: fondurile europene au fost ca o gură de oxigen pentru multe domenii socio-economice din România, în special pentru agricultură. Numai că, potrivit economistului Corneliu Berari, expert și consilier în accesarea fondurilor europene, există pericolul ca, în câțiva ani, România să piardă finanțările europene. „Este foarte probabil ca următorii 3-4 ani, până în 2020, să fie ultimii în care noi, românii, vom mai avea acces la un bazin de finanțări europene cât de cât consistent (bugetul oficial e undeva pe la 22 miliarde de euro, bașca firimiturile ce vor mai putea fi accesate de organizații din România prin participarea la unele programe paneuropene, de exemplu Orizont 2020). Ipoteza mea este că după 2020 (când în mod oficial ar trebui să înceapă un nou exercițiu financiar multianual european) România nu va mai primi practic bani din partea UE sau, dacă vor mai fi ceva fonduri, volumul de finanțări nerambursabile și condițiile de accesare atașate vor fi de așa natură încât șansele de a beneficia de «sprijin nerambursabil din partea UE» vor fi extrem de scăzute pentru cetățenii și organizațiile din România“, explică Corneliu Berari.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 8-9

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.