Efectul bugetului mic alocat agriculturii: exodul tinerilor din zonele rurale

România, prin glasul oficialilor săi, susține că viitorul buget pentru agricultură alocat de Comisia Europeană este insuficient. În acest sens, România militează pentru „păstrarea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, eliminarea plafonării subvențiilor şi continuarea procesului de convergenţă“.

CE vrea o diminuare cu 10%

Declarația a fost făcută recent de Petre Daea în fața miniștrilor Agriculturii din statele UE, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Agricultură şi Pescuit de la Luxemburg. Astfel, potrivit oficialului român, o alocare bugetară redusă pe dezvolare rurală va accentua „cel mai mare şi mai profund exod al forţei de muncă în rândul tinerilor“, fenomen cu care deja se confruntă România la ora actuală. Și asta în condițiile în care România are una dintre cele mai îmbătrânite populații care lucrează în agricultură, iar plecarea tinerilor în străinătate s-a făcut, cu precădere, din zona rurală.

„România se confruntă cu cel mai mare şi profund exod al forţei de muncă din rândul tinerilor, pentru care în contextul general al PAC suntem chemaţi să găsim soluţii. Reducerea pilonului II va accelera acest proces, cu influenţe uşor de întrezărit, dar foarte greu de rezolvat“, a adăugat Daea, citat de Agerpres. Ministrul român al Agriculturii a subliniat că procentul de 2% din plafonul plăţilor directe alocat pentru susţinerea tinerilor nu este unul încurajator, iar stimularea acestora prin mecanismele propuse nu este suficient de bine conturată, „pentru a-i atrage şi a crea premise reale privind schimbarea de generaţii“, ca obiectiv propus prin PAC. La nivelul UE, părerile sunt împărțite între statele care susțin o creștere a bugetului Uniunii, astfel încât să acopere și noile priorități, dar să mențină și fondurile pentru politicile tradiționale – cea agricolă și politica de coeziune, care se confruntă, de asemenea, cu o importantă reducere de buget – și statele, în special cele net contributoare, care ar vrea un buget mai mic.

Scenariu îngrijorător…

Daea mai spune că, prin nivelul financiar şi plafonarea plăţilor directe, România este profund dezavantajată, iar „fermierii se află într-un scenariu îngrijorător“. De aceea România militează pentru cel puţin păstrarea bugetului, eliminarea plafonării, continuarea convergenţei, la care se adaugă corectarea cifrei privind suprafaţa de referinţă, având cu totul alte date faţă de perioada anterioară. „Suntem în analiză privind datele scenariilor de implementare“, a mai spus Petre Daea la Luxemburg. De semnalat că încă de când Comisia Europeană a început negocierile cu statele membre pentru structura bugetului post-2020, România a militat pentru menținerea bugetului alocat PAC. Dar, confruntată cu necesitatea de a aloca sume importante și pentru noi priorități ale UE, precum apărarea sau migrația, în condițiile în care ieșirea Marii Britanii din Uniune lasă un gol de peste 12 miliarde de euro anual la bugetul comunitar, Comisia a prezentat o propunere de buget în care fondurile destinate agriculturii scad cu peste 10%. Ministrul Agriculturii a declarat în fața omologilor europeni că sunt șanse ca România să se trezească cu mai puțini bani pentru dezvoltarea rurală. „România apreciază ca necesară şi corectă structura PAC prin cei doi piloni, dar nivelul de finanţare este insuficient şi nu răspunde pe deplin obiectivelor pe care ni le-am propus privind securitatea alimentară. Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Condiţiile de mediu impun costuri suplimentare. (…) Fermierilor noştri – acestor făuritori de hrană – nu putem să le cerem să facă mai mult şi mai bine cu bani mai puţini, în condiţii mai grele şi mai restrictive“, a spus Petre Daea. În opinia oficialului român, viitoarea politică agricolă trebuie să aloce sume importante pentru investiţii în irigaţii şi în cercetare.

Bogdan PANȚURU