ANAF-ul și „fiorosul“ țăran roman

Afirmația din titlu aparține unui fervent apărător al țăranului român.  Avram Fițiu, prof. conferențiar la Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară din Cluj, susține că se poartă o luptă tacită pentru desființarea clasei țărănești din țara noastră. Și că, mai nou, una dintre armele folosite este ANAF-ul. Cum?

Adevăruri dure…

„ANAF-ul, ca braț apărător al statului, trebuie să găsească un țap ispășitor pentru toate relele de pe pământ și l-a găsit imediat, el se numește țăranul român, un evazionist notoriu ce golește visteria țării. Nu pentru multă vreme. În maximum 10 ani, când ultima fermă țărănească va dispărea, trebuie găsit alt țap ispășitor în societate. Dar până atunci, ca să poată coase toate peticele unui buget național devalizat de băieții din politică, statul mafiot are nevoie de un dușman de clasă reprezentat de „fiorosul“ țăran român. Toate structurile statului sunt mobilizate ca să stârpească ultima formă de evaziune la care acest infractor profesionist recurge. ANAF-ul are sarcina tematică de control să urmărească la piață ultima bătrânică care îndrăznește să vândă o legătură de pătrunjel, primejduind bugetul statului și sănătatea consumatorilor. În cazul în care bătrânica vrea să vândă cumva și o legătură de usturoi, periclitând importurile legale de usturoi chinezesc ultra chimizat, ANAF-ul intră în fibrilație și dă în clocot. Doamne ferește să îndrăznească țăranul să vândă câteva kilograme de roșii ca să pună în pericol filierele legale de import legume din Spania, Italia, Turcia, Iordania etc… că atunci serviciile românești trebuie mobilizate pentru apărarea siguranței naționale. Este liniște și pace doar atunci când țăranul român, sărăcit lipit pămân­tului pe model teleormănean, merge civilizat la supermarket ca să-și cumpere mâncarea produsă legal sanitar veterinar în țări străine. Atunci ANAF-ul și-a făcut datoria pentru că, nu-i așa, nu este bine să controlezi de ce aceste supermarketuri sunt aproape falimentare prin repatrierea profitului în țara de origine din cauza unor contracte grase de consultanță.“– Avram Fițiu.

Și, ca să fie liniște și pace, așa cum spunea mai sus profesorul Fițiu, țăranul român, care are propriul lui supermarket în grădină și fabrica de lapte în grajd, trebuie „înfierat“ și obligat să se supună regulilor. Și cum altfel decât recalculând în impozite și taxe bruma de venituri ale gospodăriei țărănești?!

Impertinența de a fi autonom

Și odiseea continuă pentru că…

„Țăranul este considerat evazionist în propria gospodărie de către ANAF deoarece produce animale pentru familie pentru care nu plătește încă impozit, mai face propria țuică pentru care nu plătește întotdeauna accize, produce propriul vin (vin cu acciză 0 potrivit legii) pentru care nu plătește încă impozit pe alcool.

Țăranul este considerat și infractor de către ANAF atunci când:

• Impozitul pe norma de venit (de multe ori mai mare ca la societăți comerciale) i se pare prea mic în comparație cu cotele de pe vremea comunismului.
• Transportă animalele la piață în propria căruță, neomologată sanitar veterinar, ceea ce grevează afacerile cu mașini de transport specializate.
• Nu și-a intabulat pământul și casa ca formă de conservare a proprietății pentru copii și nepoți, neplătind astfel taxe sistemului.
• Merge la piață cu un purcel, vițel sau câte o găină pentru care nu a apucat să completeze fila din carnetul de comercializare.
• Venind de la piață cu purcelul nevândut, nu a mâzgălit încă o altă filă în carnetul de comercializare.
• A produs o claie de fân pentru animale și nu a scris încă o filă în carnetul de comercializare.
• Seamănă câțiva ari de cânepă pentru care nu are autorizație legală și monitorizare din partea DIICOT, riscând astfel să devină un mare furnizor de etnobotanice, specializarea lui din moși-strămoși.
• Vinde câțiva litri de vin sau țuică pentru că nu are autorizare vamală pentru spațiul de producție, el fiind considerat contrabandist de meserie.
• Vinde lapte sau brânză pentru care nu are autorizare sanitar veterinară pentru spațiul de producție, punând astfel în pericol sănătatea consumatorilor, deși copiii lui nu pățesc nimic mâncând.
• Vinde slănină sau cârnați riscând viața clienților, deși n-a murit nimeni mâncând produse țărănești de când e lumea lume.
• Vinde o sticlă de bulion sau un borcan cu zacuscă, punând în pericol siguranța alimentară și creează concu­rență neloială produselor otrăvite din import.
• Face troc de produse cu alți țărani fără ca tranzacția să fie purtătoare de TVA, păgubind astfel grav bugetul statului, deși în UE aceste tranzacții nu se taxează.
• Vinde o legătură de urzici, periclitând biodiversitatea și securitatea națională.
• Merge la APIA să reclame că alți băieți deștepți iau ilegal subvenția de pe pământul lui, deranjând combinațiile fraternale din sistem.
• Mai îndrăznește să ceară un lemn din pădurea lui, deranjând statul care nu se mai poate ocupa de tăierea în ras a acesteia, existând astfel de martori oculari.“ – Avram Fițiu.

Și uite așa țăranul, cel care are impertinența de a fi independent de toate sistemele impuse de regimuri trecute și actuale, este găsit vinovat. Și după verdict urmează sentința. Ce se va întâmpla cu clasa țărănească din România?

Laura ZMARANDA