fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Dulceaţa de Homorâciu, marca Popa Angheluş

Share Button

dulceata-mureLa Homorâciu-Izvoarele activează, pe lângă Centrul Cultural, Clubul Seniorilor, fondat la iniţiativa decanului de vârstă, Ion Morcov, în vârstă de 101 ani. Organizaţia cuprinde cetăţeni de vârsta a treia de toate categoriile sociale şi profesionale, participă la viaţa comunei, creează manifestări culturale şi reprezintă localitatea la acţiuni în judeţ şi în ţară, fie că este vorba despre meşteşuguri populare, fie de literatură sau artă. Fiecare membru are în interiorul clubului un rol. Cel al lui Popa Anghel (foto), nea Angheluş, cum îi spun cunoscuţii, cu care noi am stat de vorbă, este să promoveze produsele tradiţionale din jumătatea de nord a judeţului Prahova.

– V-am întâlnit la mai multe târguri tradiţionale, inclusiv la Izvoarele sau Brebu, cu un stand unde aveaţi expuse dulceţuri. Dumneavoastră le produceţi?

– Nu în totalitate. Mare parte dintre dulceţuri sunt realizate după reţetele a doi membri ai Clubului Seniorilor, foşti maiştri la Fabrica de Conserve Vălenii de Munte, astăzi unitate desfiinţată. Însă am şi eu câteva invenţii personale, cum ar fi bulionul de mure pentru acrit ciorba şi dulceaţa de seminţe de dovleac. Dar şi alţi membri ai clubului nostru fac dulceţuri pe care eu le duc şi le prezint în ţară. Toate sunt realizate sub sigla Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România“, unde comuna noastră se află printre membrii fondatori.

– Materia primă de unde provine?

– Numai din gospodăriile noastre. De exemplu, eu am acasă 500 mp cultivaţi cu mur fără ţepi. Obţin anual cam o tonă de fructe. Dar pentru că murul se coace eşalonat şi până la sfârşitul lunii august culeg cam 500 kg, din care fac dulceaţă; din întrebarea cum să valorific celelalte 500 kg s-a născut ideea de a face bulion de acrit ciorba. Acesta este brandul meu. Procedeul este simplu: bag murele pârguite la storcător, le fierb, le pun la borcan şi asta-i cam tot.

– Ce alte produse mai realizaţi şi prezentaţi?

– Şerbet din struguri, dulceaţă de căpşuni, de afine, coacăze, cireş şi vişin, gemuri, dulceaţă de morcov (rădăcina este dată prin răzătoare, se adaugă zahăr şi se păstrează amestecul până se face sirop, se fierbe a doua zi) etc. Dar am şi alte produse cu rol terapeutic mai ales pentru bărbaţii de vârsta a treia: dulceaţă de seminţe de dovleac, tot o invenţie a mea, obţinută dintr-un soi cu seminţe fără coajă (se stoarce dovleacul, se adaugă zahăr, se pun seminţele şi se fierbe amestecul), sirop de cătină, pastă din cătină, pastă din dovleac.

– Mi-aţi spus că, în afară de câteva fructe de pădure, totul este produs în gospodărie. Poate fi acesta un mod de a exista?

– Nu. O persoană îşi poate suplimenta venitul, dar n-ar putea trăi doar din atât. Cum vă spuneam, eu îndeplinesc rolul de a face cunoscute produsele eco din zona noastră şi nici nu mi-am propus să fac o afacere din ceea ce produc în gospodărie. De profesie sunt tehnician auto; am locuit la Bucureşti, dar m-am retras împreună cu soţia la Homorâciu, la casa părintească, de câţiva ani. Avem pensie dar, locuind la ţară şi având grijă de sănătate, mi-am spus că e păcat să nu cultiv grădina cu legume şi fructe netratate, din care să realizez produse naturale sută la sută.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.