Dublul standard, o poveste fără sfârșit
Sunt mulți ani de când primii români care au plecat în Vest (după 1989) au observat o diferență – mai mică sau mai mare – de calitate între produsele comercializate „acolo“ comparativ cu aceleași produse vândute „aici“. Chiar dacă atunci nu putea spune nimeni concret despre ce ar fi vorba, ci doar că respectivele produse sunt mai „bune“, acum, după mulți ani, dublul standard al produselor alimentare a devenit un subiect sensibil pentru statele membre UE din Europa de Est. De fapt, putem spune că s-a declanșat un adevărat scandal internațional…
Cetățeni de rangul doi
Cehii, slovacii, ungurii, polonezii, bulgarii și românii consideră că este vorba de un exemplu al statutului lor de cetățeni de rangul doi comparativ cu vecinii lor din statele occidentale. Statut recunoscut chiar de premierul Tudose într-una dintre ședințele de guvern. Pe scurt, toate statele est-europene acuză companiile occidentale că utilizează ingrediente de calitate inferioară în produsele vândute pe piețele lor. Astfel, în urma unor analize pe grupe de produse, Cehia, Croația, Estonia, Slovacia și Bulgaria au sesizat anul trecut Comisia Europeană privind standardele duble ale calității produselor vândute de unele companii în Est, față de cele din Vest. Cehia a făcut recent un nou set de teste care au scos în evidență mari diferențe în calitatea ingredientelor pe care companiile le utilizează în produsele alimentare vândute în Cehia și cele din statele occidentale. În acest sens, ministrul ceh al Agriculturii, Marian Jurecka, a declarat recent că testele efectuate de ministerul pe care îl conduce au arătat că produsele vândute în supermarketurile din Cehia aveau o cantitate mai mică de ingrediente principale decât versiunile acelorași produse vândute în Germania. „Cehii și alți consumatori din Uniunea Europeană au dreptul la aceeași calitate a produselor“, a subliniat Jurecka. De exemplu, testele efectuate în Cehia au arătat că firma daneză Tulip Food vinde în Cehia carne la conservă care, alături de carne de porc, conține și carne de pui, în timp ce versiunea din Germania a aceluiași produs nu conține și carne de pui. Un purtător de cuvânt de la Tulip a precizat că, deși cele două produse au un design similar, este vorba de produse diferite, cu rețete diferite. De altfel, companiile alimentare și-au apărat practicile, susținând că piețele diferite au gusturi diferite. De asemenea, firmele susțin că în Est consumatorii sunt mai săraci decât în Vest. De exemplu, alimentele sunt cu aproximativ 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania, susțin producătorii.
Se propune un boicot…
„De ce acelaşi produs din peşte conţine mai mult peşte în Austria? De ce cafeaua nu are același gust?”, s-a întrebat premierul Slovaciei Robert Fico, care chiar a amenințat că va restricţiona importurile din cauza dublului standard. Liderul slovac a spus că va fi nevoit să acţioneze, dacă autoritatea europeană nu va lua măsuri. În ultimă instanţă, susține chiar o iniţiativă cetățenească, care să strângă un milion de semnături. „Trebuie să ne apărăm, nu putem accepta situația“, a declarat Fico. Totodată, acesta a criticat calitatea alimentelor regăsite în cele patru ţări care fac parte din grupul de la Visegrad şi a declarat că va discuta despre această problemă cu liderii din Cehia, Polonia şi Ungaria. Nici la noi situația nu este tocmai roz. În urma unui studiu realizat de InfoCons, „au fost identificate două produse cu diferențe în lista de ingrediente și valori nutriționale, respectiv Fanta Portocale – băutură răcoritoare carbogazoasă cu suc de portocale și Milka Ciocolată cu lapte“, se arată într-un comunicat al InfoCons. În cazul băuturii răcoritoare, în urma analizei produselor din trei țări, au fost sesizate diferențe cu privire la conținutul de suc de fructe: România: minimum 5% suc de portocale, din concentrat; Marea Britanie: 3,7% suc de portocale și 1,7% suc de citrice, din concentrat; Spania: 8% suc de portocale, din concentrat. „În ceea ce privește produsul Milka Ciocolată cu lapte alpin, în urma analizei produselor din două țări, principala diferență pe care o observăm se referă la numărul de aditivi alimentari. Astfel, la produsul din România a fost adăugat suplimentar, pe lângă lecitina din soia, aditivul Poliglicerol (E476), acesta având rolul de a înlocui parțial ingredientul de o calitate superioară, dar mai costisitor – unt de cacao“, se arată în comunicatul InfoCons.
Rezultate oficiale: diferențe la 9 din 29 de probe
Autoritățile române au avut o reacție întârziată– comparativ cu țările vecine în scandalul dublului standard. Și, cu toate că opinia publică românească aștepta studii similare cu cele din Cehia, Slovacia sau Polonia, oficialii de la București au venit cu rezultate ceva mai „criptice“. Astfel, din Studiul comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard s-au scos în evidență diferențe la 9 dintre cele 29 de probe analizate. „Categoriile de produse care au fost recepționate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, șapte probe de șuncă, trei probe de cârnați, o probă de crenvurști, trei probe de conserve de pește, două probe de pateu de ficat și o probă de ciocolată. Probele au fost recepționate în condiții corespunzătoare, îndeplinind toate cerințele pentru a putea fi analizate în condiții optime“, a declarat, Rodica Tănăsuică, director al Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară. Concret, din datele prezentate reies diferențe față de valorile calorice înscrise pe etichete, dar și față de cele ale produselor din alte țări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conținutului de grăsime, dar și pentru clorură de sodiu și aditivi alimentari. Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obținută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g. Totuși, în raportul oficial nu se vorbește nimic despre ingrediente… De remarcat că la noi oficialii au ținut numele producătorilor la „secret“ pentru a nu le crea prejudicii de imagine…
Comisia Europeană se mișcă și ea…
Potrivit Euobserver, Comisia Europeană (CE) pregăteşte o metodă comună pentru a analiza calitatea alimentelor și a vedea în ce măsură aceasta este mai redusă în unele state membre. „Lucrăm la o metodă pentru îmbunătăţirea testării produselor alimentare astfel încât statele membre pot discuta această problemă pe baze ştiinţifice care sunt aceleaşi pentru toate“, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand. La rândul său, președintele CE, Jean-Claude Juncker, cere aceeași calitate a alimentelor pentru toți cetățenii statelor membre. Acesta a declarat recent că produsele alimentare aparent identice nu ar trebui să fie vândute cu ingrediente inferioare în Europa de Est. Acesta a precizat că în septembrie vor fi emise reglementări privind modul de interpretare a actualei directive privind securitatea alimentară. „Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom face tot posibilul să încheiem acest mod discriminatoriu prin care se furnizează produse alimentare și alte bunuri de o calitate mai scăzută“, a declarat Juncker.
Bogdan PANȚURU