Doar teoretic, legea 51% produse româneşti în magazine a intrat în vigoare
La jumătatea lunii ianuarie, mai precis pe data de 15, s-a împlinit jumătate de an de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 150/2016 privind comerţul alimentar. Așadar, teoretic, a intrat în vigoare și obligația marilor lanțuri de magazine de a achiziționa și comercializa, cu anumite condiții și excepții, cel puțin 51% produse românești. Este vorba de produse de panificație sau lactate, carne, ouă, fructe sau legume. Iar, potrivit noilor reglementări, toate produsele alimentare trebuie să provină din „lanțul scurt“.
Ce spune legea
Potrivit noii legi, comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la două milioane de euro, echivalent în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Legea cuprinde şi modificări privind etichetarea cărnii, printre care aceea că obligă comerciantul să afişeze vizibil sintagma „carne românească“, pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România. Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.
Numai că…
Pentru ca legea să fie efectivă ar trebui să existe şi norme metodologice aprobate de Guvern prin hotărâre, având în vedere că noua lege a comerţului alimentar prevede că „metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului“. Cert este că autoritățile lucrează încă din luna decembrie la modificarea normelor metodologice de aplicare a noii legi a comerţului alimentar, cea prin care marii retaileri sunt obligaţi să achiziţioneze 51% din volumul de alimente de bază de la raft din lanţul alimentar scurt. Numai că, până la publicarea acestui material respectivele proceduri legale nu au fost adoptate. De asemenea, amintim că această lege a fost analizată de Comisia Europeană care a avertizat România că riscă un infringement dacă nu va modifica prevederea referitoare la procentul de 51% produse din lanţul scurt la raft. „Recent a venit de la Comisia Europeană o atenţionare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, inclusă în Legea nr. 150/2016 ce modifică şi completează Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare“, a declarat fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, la finele anului trecut. Actul normativ mai prevede că „relaţiile comerciale dintre furnizori şi comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute de prezenta lege. Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii. Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective“.
„Lanțul scurt“, marea problemă
Potrivit HG, „lanțul scurt de aprovizionare implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componența acestuia se realizează ținând cont de următoarele tipuri de produse: alimentare proaspete, produse alimentare congelate, produse alimentare procesate“, se arată în hotărârea de guvern. Numai că respectiva definiție a „lanțului scurt“ nu a dat răspuns la întrebarea: de unde pot retailerii să cumpere produsele alimentare de bază fără să încalce noua lege? Pentru că marile lanțuri de magazine trebuie să cumpere produsele alimentare vizate de lege direct de la fermieri, de la asociaţiile care colectează şi depozitează alimentele sau de la procesatori – fără intermediari. „Legea e prost făcută, termenii sunt prost gândiți, adică legea e inaplicabilă. În primul rând, noțiunea de lanț scurt este imposibil de aplicat pentru că definițiile sunt greșite. Am spus-o și o repet: este o lege populistă care nu are nicio legătură cu produsele românești sau cu vreun avantaj adus producătorilor români. Și încă ceva, pentru această lege avizul Consiliului Concurenței a lipsit, mai precis a fost negativ. Pentru că, potrivit normelor UE, este interzis să arăți că un anumit produs este favorizat în raport cu concurența… (…) De exemplu, ei spun că produsul românesc trebuie să fie 100% din materie primă românească. Gândind așa, ciocolată românească 100% nu a existat niciodată. Salamul de Sibiu nu mai poate fi românesc pentru că are în compoziție și carne din Germania pentru că nu avem suficientă carne în România… Și tot așa…“, ne declara la sfârșitul anului trecut președintele Romalimenta, Sorin Minea.
Alimentele „obligatoriu“ românești
Carne – porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește şi toate tipurile de ouă.
Legume – cartofi, fasole boabe, fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roşii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri și aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz.
Fructe – mere, pere, prune, piersici, caise, cireşe, vişine, struguri, pepeni, căpşuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune.
Retailerii trebuie să asigure procentul de 51% pe rafturi la miere, la produsele lactate şi pentru toate tipurile produse de panificație .
Legea se aplică doar comercianţilor cu cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro.
Bogdan PANȚURU
Revista Agrobusiness nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 12-13