Despre munții cei muți
„Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă…“, spunea cândva poetul.
Și adevărul e că România este una dintre țările cu cea mai mare biodiversitate din Europa. Deține o treime din Dunăre și jumătate din lanțul Munților Carpați. Dintre cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, 5 se găsesc pe suprafața țării noastre. Toate aceste date fac din România o țară cu o natură extrem de bogată și variată, după cum arată ONG-ul „România Sălbatică“. Diversitatea țării noastre este dată de confluența dintre Dunăre, Carpați și Marea Neagră. Această poziționare geografică face ca România să aibă pe teritoriul ei nu mai puțin de 5 regiuni biogeografice, dintre cele 11 existente la nivel european. Acestea sunt: pontică, stepică, alpină, continentală și panonică. România este țara cu cele mai multe regiuni biogeografice din Europa.
În privința resurelor nu ne lipsește nimic. Nici gaze, nici petrol, nici cărbune, nici aur sau metalele rare folosite în industria aero-spațială. Cu alte cuvinte, despre România se poate spune că este o adevărată „perlă“ a Europei și poate chiar a lumii. Nu sunt și nu am fost niciodată nici naționalist, nici în vreun alt fel… Doar observ. Iar în ultimii 30 am observat destule. Am observat bătălia crâncenă care s-a dat pentru resursele României. Am mai observat cum românii au fost încurajați, direct sau indirect, să emigreze. Și așa, ușor-ușor, s-a creat cel mai mare val de emigranți care a existat vreodată pe timp de pace. Adică în jur de 5 milioane de români au ales drumul bejaniei… Dar poate că așa a fost să fie… Dar vremurile s-au schimbat și lozinca „Vrem o țară ca afară!“ a cam căzut… Pentru că, în aceste vremuri, este posibil ca în România să fie mai bine „ca afară…“ Marea problemă a României, în acest moment, e că nu prea mai are economie. Și nu de ieri, de azi… De ceva timp. Partea proastă e că începe (cel puțin la o privire superficială) să nu mai aibă nici agricultură.
Deunăzi citeam un comunicat de la Statistică în care se arată că România este mare importatoare de produse agroalimentare din trei ţări importante, respectiv Germania, Ungaria şi Polonia, dar, odată cu aceste produse, importăm şi inflaţia. Cel puțin asta susține preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei. „Eu aş dori să pun în discuţie – şi poate e loc de o dezbatere foarte largă – cât importă România inflaţie, cel puţin pe produsele agricole, în contextul în care ne aflăm. Poate găsim soluţii să nu mai avem o asemenea problemă în perioada următoare, mai ales că nu este o problemă pe care o putem rezolva de pe o zi pe alta. Şi aş dori să vă dau numai câteva cifre din două planuri diferite. Pe de o parte, inflaţia pe care o avem în ţările dezvoltate, pe produsele agroalimentare; este vorba de Germania. Această țară a avut în octombrie, în raport cu octombrie anul trecut, o inflaţie de peste 20%, Polonia – 22%, Olanda – 14% şi Ungaria – 40%. România a avut o inflaţie mare pe produsele agroalimentare, de peste 20%. De ce am dat aceste cifre? Le dau şi pe următoarele. România este mare importatoare de produse agroalimentare cel puţin din cele 3 ţări importante: Germania, Ungaria, Polonia. Şi daţi-mi voie să vă citesc câteva cifre care sunt relevante în acest sens şi veţi vedea în ce măsură piaţa produselor agroalimentare din România este dependentă de ceea ce se produce în aceste ţări şi în egală măsură importăm aceste produse, dar importăm, vrem, nu vrem, şi această inflaţie“, a spus Tudorel Andrei la o conferinţă dedicată industriei bancare şi financiare.
El a dat câteva exemple de produse, spunând că acestea sunt relevante. Astfel, la dulciuri, raportul dintre import şi producţie este de peste 6 la 1, la sucul de mere de peste 2 la 1, la peşte de 30 la 1, iar la smântână de 3,6 la 1. „La bulionul de roşii – până la urmă, roşia este un produs naţional, este un brand, dacă pot să spun aşa, ceea ce e incredibil – raportul este aproape de 14 la 1. Practic, ponderea importului în consumul intern este de aproape 95%. Toate acestea ce ne arată? Că suntem dependenţi de o piaţă europeană pe acele produse, la acele produse la care noi ar trebui să avem o contribuţie mare la ceea ce înseamnă piaţa europeană a acestor produse. Din păcate, sunt dezechilibre care au fost create în decurs de 30 de ani. Sunt dezechilibre care pot fi atenuate foarte greu într-o perioadă scurtă“, a conchis oficialul. Mai e ceva de spus? Da! „La Mulți Ani, 2023!“ și la mai bine!
Bogdan PANȚURU
