EDITORIAL

Și cu noi cum rămâne?

Share

Țin minte că, până acum vreo zece ani, mai ales când mergeam prin piețe și dădeam sub un euro cam pe orice kilogram de fructe sau legume, mă întrebam cum pot europenii să dea, de exemplu, 5 euro pe un kilogram de mere. Sigur, răspunsul a venit automat: la salariile lor e normal, îmi spuneam pe atunci. Pentru că logica bunului-simț spune că la salarii mici, prețuri mici. Acum, ca și anii trecuți, aveam o problemă… Logica bunului-șimț nu mai există. I-am tot auzit, îi auzim și-i vom auzi pe guvernanți repetând iar și iar ca niște automate: „În contextual în care România face parte din marea familie europeană, e firesc să ne aliniem și prețurile.“ Dar cu salariile, ce facem? Și parcă nimeni nu sesizează diferența imensă între Est și Vest din acest punct de vedere. Sigur, toți oficialii o cunosc, dar probabil că nu-i interesează. N-au ei timp de „prostiile“ astea. De foarte puține ori, în ultimii zeci de ani, a mai ieșit câte o persoană publică care să recunoască că, spre deosebire de țările occidentale, românii câștigă mult mai puțin, de aceea și prețurile și tarifele trebuie să fie cumva aliniate. În schimb acum, am început să plătim facturi mai mari decât în unele țări occidentale, să dăm și noi pe fructe și legume undeva între 3 și 5 euro pe kilogram și tot așa.

Acum a apărut o nouă problemă: vor să scumpească țigările la nivel european. Din toate reacțiile venite din partea unor personalități legate de subiect, am reținut doar una: „Proiectul noii Directive de taxare a produselor din tutun, prin care Comisia Europeană propune dublarea accizei la țigarete, obținut «pe surse» de Financial Times și detaliat într-un articol recent, a fost cel mai probabil o încercare de a testa piețele, lucru demonstrat și de amânarea prezentării oficiale a documentului. Dacă proiectul ar fi aprobat așa cum a apărut în FT, nu doar industria de profil ar avea de suferit, ci și statele membre din centrul și estul Europei. Potrivit documentului menționat, accizele minime ar urma să crească de la 1,80 la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de țigarete. Ceea ce înseamnă că prețurile produselor în România sau Bulgaria s-ar putea apropia de cele mai ridicate din Vest, cum ar fi Franța, cu circa 10 euro pentru un pachet. Cu alte cuvinte, Bruxelles vrea prețuri ca în Vest cu salariile din Est“, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria. Corect…

În acest context am remarcat un studiu care arată că, anul trecut, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa a fost de 16.344 euro. Deci, asta după pandemie și în condiții de recesiune, puternică pe fondul războiului. Ca și în anii precedenți, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Situat între Austria și Elveția, principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveția și Luxemburg urmează pe locul doi și al treilea: în timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elvețienilor este de 41.758 euro, de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potențial de cheltuieli de 37,015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mare decât media europeană.

În privința României, aceasta avea anul trecut o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor. Aceasta este cu 51 la sută sub media europeană și plasează România pe locul 31 dintre cele 42 de țări din studiu. Iar, față de 2021, decalajul dintre județele cu putere mare de cumpărare și cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit și mai mult anul trecut. În top 10, Bucureștiul este în mod clar lider, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro. Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media națională și de 3,6 ori mai mare decât locuitorii județului Vaslui, județ unde se regăsește cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce privește cheltuielile și economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media națională. Să nu ne amăgim că în București umblă câinii cu covrigi în coadă… Nivelul mare de salarizare în Capitală este dat de salariile astronomice ale câtorva indivizi din marile companii. Și atât…

Oare de noi îi mai pasă cuiva?

Bogdan PANȚURU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *