Curat eco…, coane Fănică
Se spune că servitorii nu stau la masă cu stăpânii… Teoretic, în câțiva ani, România trebuie să devină verde… Foarte verde… Vorbim aici de programul Green Deal care vizează intervenții în șapte domenii: energie curată, industrie sustenabilă, clădiri și reabilitare, transport sustenabil, biodiversitate, programul „de la fermă în farfurie“ și eliminarea poluării. Toate măsurile sunt gândite să reducă emisiile de dioxid de carbon la jumătate până în 2030 și la net zero până în 2050. Net zero emisii sau neutralitatea climatică înseamnă că toate emisiile produse în țările membre ale UE vor fi compensate prin fapte bune pentru mediu, precum plantarea de copaci. Cel puțin asta se susține la nivel oficial.
Mergeam deunăzi pe stradă și un puști la vreo 5 ani își întrebă tatăl: „Ce sunt mașinile eco, tati?“ „Protejează natura împotriva unui gaz periculos numit dioxid de carbon“, răspunde tatăl prompt. „Păi și de ce e peliculos diosidu’ de calbon“? plusează puștiul. Iar răspunsul vine prompt: „Pentru că omoară copăceii…“ Când puștiul va afla că, de fapt, CO2, este „oxigenul“ vegetației, va fi foarte mirat…
Problema e că acum, de când cu conflictul armat în care toată lumea e angrenată, mai mult sau mai puțin, politicile ecologiste au trecut cam pe locul 2, dacă nu 3 sau 4… Pe lângă război mai sunt problemele energetice, sociale ș.a.m.d. Asistăm, de fapt, la o criză sistemică pe întreaga planetă. Economiile s-au prăbușit, dar parcă nimeni nu vrea să recunoască asta… Inerția e mare. Între timp, politicienii noștri continuă politicile eco. Nu contează că nivelul de trai se prăbușește aproape zilnic, că datoriile da stat ating cote istorice. Parcă toate astea nici n-ar conta… Aproape nu există zi în care „ai noștri“ să nu-și declare atașamentul față de noua religie…
Între timp, p-afară, apar voci care constată mai multe lucruri. De exemplu, faptul că un „plin“ la o mașină eco a ajuns să coste în unele țări mai mult decât un plin pe benzină. Mai mult decât atât, cineva a constatat că multe mașini eco sunt alimentate cu energie electrică produsă pe bază de cărbune… Curat ecologic, vorba poetului.
Și asta nu e tot… „Stăpânii“ Europei o cam dau la întors în noua conjunctură de criză multiplă.
Presa internațională anunța deunăzi că un parc eolian din Germania este demontat pentru a extinde o mină de cărbune… Mai precis, este vorba de mina de lignit Garzweiler. Astfel, turbinele eoliene din apropierea minei Garzweiler din statul Renania de Nord-Westfalia sunt demontate pentru a face loc unei exploatări de lignit. Mai mult decât atât, populația din mai multe municipalități din zona de vest de Köln a trebuit să fie relocată din cauza extinderii minei. În plus, micul oraș Lützerath va fi demolat, iar decizia a fost luată în conformitate cu noua politică a țării în materie de cărbune pentru a crește temporar utilizarea lignitului pentru producerea de energie electrică în timpul crizei energetice, după cum a raportat Clean Energy Wire. Și asta nu e tot… Tot din presa internațională aflăm că, din simplul motiv că gazele naturale s-au ieftinit, unele centrale electrice din Europa au început să folosească din nou acest tip de combustibil.
Iar bomboana pe colivă e pusă tot de Germania în ideea că aceasta a respins cererea pentru noi împrumuturi comune în UE destinate contracarării crizei energetice. Astfel, ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, a respins ideea unor noi împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene, ca o modalitate pentru a răspunde la criza energetică prin care trece blocul comunitar… „Avantajul financiar pe care mizau odată Comisia și multe state membre, în vederea unor datorii comune europene, spre deosebire de emiterea de datorii pe baze naționale, nu mai există“, a declarat Christian Lindner într-un interviu pentru Financial Times. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană s-ar împrumuta mai scump… Păi atunci, care mai e rostul?
Cert este că trăim vremuri interesante. Nu trebuie să ne panicăm, ci să observăm și să învățăm ce e de învățat. Și apropo… O „vorbă“ care mi-a plăcut foarte mult, fără legătură cu subiectul: „Atunci când îmi înțeleg inamicul suficient de bine pentru a-l învinge, în acea clipă îl și iubesc.“
Bogdan PANȚURU